Munposan, casa unde priceperea și dragostea aduc alinarea

Spitalul creştin „Munposan 94”, care are deja o tradiţie de peste două decenii, îşi aşteaptă pacienţii şi le cere în schimb doar încrederea pe care trebuie să le-o acorde medicilor. Foarte mulţi oameni din întreaga ţară, ierarhi, preoţi, monahi sau mireni, au păşit cu încredere pragul acestui spital şi au avut parte de cel mai bun tratament medical, dar şi spiritual.

Analizele şi operaţiile gratuite nu mai sunt o noutate pentru Spitalul Munposan, înfiinţat şi condus de inimosul doctor Codruţ Munteanu, chirurg recunoscut atât pentru „mâna bună” pe care o are, dar şi pentru credinţa pe care o consideră componenta de bază, alături de cunoştinţele medicale, a tratării şi vindecării pacienţilor. Astăzi, când sistemul medical, în loc să-şi revină, cu toate reformele ultimilor ani, pare că tot bate pasul pe loc, Spitalul „Munposan 94” vine în ajutorul celor care caută un loc în care să-şi poată spune păsul, iar medicii să le acorde întreaga lor atenţie şi tratamentul ce se cuvine oricărei persoane.

Spitalul Munposan este centrat pe chirurgie generală şi flebologică, are un laborator propriu şi clinică unde se pot face consultaţii şi investigaţii. Începând cu anul 2004, Spitalul Munposan are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, astfel că pacienţii pot veni aici în baza trimiterii medicului de familie şi să beneficieze chiar de tratament gratuit, cu toate că acesta se va face la un spital privat.

Preotul spitalului, duhovnic şi consilier preoperator

Am ajuns la Spitalul Munposan, care se află în apropierea Gării de Nord din Bucureşti, pe strada Witting, la sfârşitul lunii februarie, când primăvara începuse să se arate în toată puterea ei, chiar dacă nopţile mai erau încă friguroase. La intrare ne-a salutat personalul de pază şi ne-a condus la secretariat. Ne-am întâlnit pentru început cu părintele Răzvan Mare, care este preotul acestui spital. Cu zâmbetul pe buze, ce nu a dispărut până la sfârşitul vizitei noastre, părintele Răzvan ne-a arătat capela unde slujeşte, închinată Acoperământului Maicii Domnului şi care se află la demisolul clădirii. O încăpere mică, dar confortabilă, unde încap cam zece persoane la slujbă. În dreapta se află două racle cu părticele din moaştele mai multor sfinţi, ce sunt pentru medici un plus de ajutor de la sfinţii care au bineplăcut lui Dumnezeu.

Părintele ne-a vorbit despre activitatea sfinţiei sale la spital: „Pe noi ne interesează rugăciunea şi Liturghia. A fost dorinţa domnului doctor ca în spital să existe un asemenea spaţiu liturgic, în condiţiile în care există multe spitale de stat, unde vin foarte mulţi pacienţi credincioşi, care nu au capelă. Aici, după masa de dimineaţă, îi invităm pe pacienţii care se pot deplasa să vină în capelă şi să participe la rugăciunile de dimineaţă, ceasuri şi Paraclisul Maicii Domnului. Atunci citim şi pomelnicele cu numele celor care se află în spital”. După aceea, preotul merge prin saloane, îi miruieşte şi binecuvântează pacienţii care nu au putut merge la capelă.

O activitate deosebită a preotului se desfăşoară marţi seara, atunci când este program de operaţii. Preotul merge la sala de preanestezie şi stă de vorbă cu pacientul, înainte ca acesta să intre în operaţie. „În aceste momente, pacientul este deosebit de stresat, iar convorbirea cu preotul îl ajută să se liniştească, acest lucru contribuind la o cooperare mai bună cu doctorii. Au fost multe cazuri când persoane, mai ales tinerii, care nu avuseseră legături strânse cu Biserica, după această convorbire preoperatorie, să se apropie de Dumnezeu şi Biserică. Unii dintre aceşti pacienţi, atunci când mai trec pe la spital pentru alte probleme, întreabă şi de preotul de caritate, pe care l-au cunoscut în momentul operaţiei. Trebuie să văd dacă în spatele bolii trupeşti, pentru care a ajuns pacientul la spital, nu se află şi vreo neputinţă sufletească. De multe ori există şi această problemă şi, după operaţie, am lucrat, cât am putut, prin spovedanie, rugăciune şi convorbiri, pentru a rezolva şi probleme duhovniceşti, ca vindecarea să fie completă”, ne-a mai spus părintele Mera.

Întâlnirea cu Dumnezeu din spital

Cu toate că oamenii care vin la spital simt, fie că vor sau nu, o apropiere de spiritual, de Dumnezeu, în multe spitale ei nu au cu cine să vorbească despre aceasta. Spitalul Munposan îmbină tratamentul medical cu cel spiritual. De aceea, în saloanele acestui spital poţi vedea şi multe icoane, care conferă o stare de linişte omului zbuciumat din patul de spital. Doamna Elena Florescu, venită din comuna Voiceşti, de lângă Drăgăşani, a cunoscut Spitalul Munposan cu 11 ani în urmă, când a fost operată de tiroidă de domnul Munteanu. „Domnul doctor este deosebit! Mai rar aşa oameni!”, a menţionat doamna Florescu. Maica Ecaterina, cu metania la Moldoviţa, dar cu slujirea şi ascultarea la Bucureşti, a venit la Spitalul Munposan pentru o problemă medicală. Ne-a mărturisit următoarele: „Nu am întâlnit în altă parte un director de spital care să-şi pună problema inclusiv pe plan duhovnicesc, religios. Prin aceasta el oferă o stare de confort şi siguranţă. Nu te panichezi în acest context, iar afecţiunile nu ţi se par atât de grave. Problemele se discută deschis şi pot fi rezolvate fără stres suplimentar”. O altă maică, Dionisia, din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, internată în spital, ne-a vorbit, de asemenea, despre şederea ei aici: „Avem, la Centrul eparhial, o relaţie deja veche cu domnul doctor Munteanu. Acum am beneficiat de servicii medicale de calitate, dar în primul rând de ospitalitate creştină. Dragostea celor din jur m-a vindecat, cred, mai mult decât tratamentul medical, şi aceasta contează cel mai mult pentru orice pacient. Aici aproape fiecare cadru medical este şi un om de suflet, care îţi adresează şi un cuvânt bun, atât de necesar pentru pacient. În acest spital se pune accent şi pe rugăciune. Eu am participat de fiecare dată la rugăciune şi la Liturghie”.

Până la 60 de operaţii gratuite lunar

Domnul doctor Codruţ Munteanu, directorul Spitalului Munposan, ne-a spus că aşteaptă pacienţii şi că instituţia poate opera gratuit până la 60 de pacienţi lunar. „Spitalul Munposan şi-a dorit la început să fie 70% privat şi 30% social, dar lucrurile pe parcurs s-au inversat, aşa că acum el este 80% social şi doar 20% privat. Noi continuăm să credem că sprijinul pe care îl oferim semenilor noştri înseamnă fapta bună şi deschiderea totală să ajutăm. Spitalul are deschise porţile, gratuit, pentru orice pacient”, ne-a precizat domnul doctor Munteanu.