Naveta spaţială Endeavour a părăsit Terra pentru a 23-a oară

Naveta spaţială americană Endeavour a pornit miercuri spre Staţia Spaţială Internaţională, după cinci tentative eşuate din diferite motive. Misiunea Endeavour este instalarea ultimelor echipamente tehnice în laboratorul japonez Kibo. Astronauţii vor instala o platformă permanentă de 1,9 tone în interiorul laboratorului Kibo, pe care vor fi efectuate viitoarele experimente în vid.

După cinci amânări din cauze meteorologice sau tehnice, specialiştii de la Centrul Spaţial Kennedy, din Statele Unite ale Americii, au reuşit să lanseze miercuri naveta Endeavour spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS). Este posibil ca naveta să fie uşor avariată, deoarece mai multe fragmente de spumă izolatoare sau gheaţă s-au desprins în timpul lansării şi au lovit vehiculul spaţial, informează tv5.org. Endeavour a fost lansată de la Centrul spaţial Kennedy, din apropiere de Cape Canaveral, Florida, miercuri, la ora 22.03 GMT. Naveta americană a ajuns ieri pe ISS, avanpost spaţial situat la o altitudine de circa 350 de kilometri deasupra Pământului. Însă, potrivit imaginilor difuzate de NASA, opt-nouă bucăţi de spumă izolatoare sau de gheaţă s-au desprins în timpul ascensiunii navetei Endeavour şi cel puţin două au lovit vehicululul, fiind posibil ca acesta să fie uşor avariat. Bill Gerstenmaier, responsabil NASA, a declarat că încă nu se cunoaşte natura fragmentelor desprinse la puţin timp după separarea navetei de cele două rachete propulsoare, la circa 2,15 minute de la lansare. Zona de impact a fost cea a scuturilor termice, însă responsabilul NASA a indicat că incidentul nu este considerat a fi „o problemă“. „Problema ar putea fi în spatele navetei, însă vom verifica acest lucru în momentul manevrelor de dinaintea conectării la ISS“, a spus acesta. Naveta a fost lansată miercuri după cinci tentative eşuate. Astfel, pe 13 şi pe 17 iunie, responsabilii NASA au anulat lansarea navetei Endeavour, având la bord un echipaj format din şapte astronauţi, din cauza unor scurgeri de hidrogen la nivelul rezervorului extern. Alte trei tentative de lansare au avut loc sâmbătă, duminică şi luni, însă condiţiile meteorologice nu au fost favorabile. Pe timpul verii, vremea din Florida este adeseori instabilă în cursul după-amiezii, cu furtuni violente şi ploi torenţiale, care afectează adeseori calendarul lansărilor navetelor americane. Misiunea navetei Endeavour Misiunea navetei Endeavour este programată să dureze 16 zile, dintre care 11 pe ISS, şi are ca obiectiv instalarea ultimelor echipamente tehnice în laboratorul japonez Kibo, ale cărui două module presurizate au fost amplasate, în 2008, la bordul ISS, alături de laboratorul european Columbus. Astronauţii vor instala o platformă permanentă de 1,9 tone în interiorul laboratorului Kibo, pe care vor fi efectuate viitoarele experimente în vid. O paletă în care vor fi instalate diverse cutii care sunt folosite la experimentele în vid va fi ataşată laboratorului Kibo şi detaşată la sfârşitul misiunii, pentru a fi readusă pe Terra, la bordul navetei Endeavour. În afara acestor sarcini, astronauţii vor executa şi alte operaţiuni, precum schimbarea a şase baterii amplasate pe unul dintre elementele (P6) Staţiei. Misiunea prevede cinci ieşiri în spaţiu, cu o durată totală de 32,5 ore, ce vor fi îndeplinite de echipe alcătuite din câte doi astronauţi. În afară de misiunea de asamblare şi de întreţinere tehnică, naveta Endeavour are drept scop şi aducerea unui nou astronaut la bordul ISS, americanul Tim Kopra, urmând să îl înlocuiască pe japonezul Koichi Wakata, care va trebui să aştepte încă o lună înainte de revenirea pe Pământ. Acesta este cel de-al 127-lea zbor al unei navete spaţiale, al 29-lea pe ISS, al 23-lea pentru Endeavour şi al treilea din 2009. După misiunea Endeavour, NASA va mai avea la dispoziţie doar şapte zboruri înainte de retragerea din circulaţie a flotei sale spaţiale, eveniment prevăzut pentru septembrie 2010. Staţia Spaţială Internaţională (engleză The International Space Station - ISS) este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, la realizarea căruia participă 16 ţări. Ea poate servi ca spaţiu locuibil pentru un echipaj, ca post de comandă pentru operaţii pe orbită în jurul Pământului şi ca port de întâlnire şi acostare pentru mici nave spaţiale. Scopul pentru care este construită este studiul efectelor microgravitaţiei şi a menţinerii vieţii în spaţiu şi ca platformă de observaţie astronomică şi a Pământului. Fiind plasată pe orbită la o altitudine ce variază între 319,6 km şi 346,9 km, este o structură artificială din spaţiu care poate fi văzută cu ochiul liber de pe Pământ. Staţia Spaţială Internaţională este un proiect la care participă cinci mari agenţii spaţiale: NASA (Statele Unite ale Americii), RKA (Rusia), JAXA (Japonia), CSA (Canada) şi ESA (o asociaţie de mai multe ţări europene). ▲ Charles Bolden, primul director de culoare al NASA Charles Bolden (foto), fost astronaut şi general în rezervă al Marinei americane, a fost confirmat în funcţia de director al NASA, devenind prima persoană de culoare care conduce Agenţia Spaţială Americană. Al 12-lea şef al NASA de la înfiinţarea acestei agenţii, în 1958, în vârstă de 62 de ani, îi succede în funcţie inginerului şi omului de ştiinţă Michael Griffin. Charles Bolden a zburat de patru ori în spaţiu la bordul unei navete spaţiale, între anii 1986 şi 1994, fiind comandantul a două dintre aceste misiuni. El a devenit ulterior asistentul directorului adjunct al NASA. Una dintre misiunile spaţiale ale sale, care a avut loc în 1990, a constat în amplasarea pe orbită a Hubble, primul telescop spaţial, care a revoluţionat astronomia mondială. Un alt zbor spaţial la care a participat Bolden a fost cel care a marcat prima misiune comună ruso-americană, în timpul căreia un cosmonaut rus a fost inclus în echipajul unei navete americane. Confirmarea lui Bolden are loc în perioada în care o comisie de experţi independenţi, numită de preşedintele Barack Obama, examinează programul spaţial Constellation, lansat de fostul preşedinte american George W. Bush, în 2004. Programul Constellation are drept obiectiv revenirea astronauţilor americani pe Lună până în 2020, anticipând zborurile navetelor cu echipaj uman la bord către planeta Marte. Constellation a depăşit deja cu mult bugetul alocat şi lasă Statele Unite fără nici un mijloc de transport al astronauţilor către ISS, în intervalul dintre retragerea din circulaţie a celor trei navete spaţiale americane, prevăzută pentru septembrie 2010, şi primul zbor al capsulei Orion, prevăzut pentru, cel mai devreme, 2015. În această perioadă, NASA va depinde de navetele ruseşti Soyuz sau de alte vehicule spaţiale private pentru a-şi trimite astronauţii la bordul ISS, avanpost spaţial ale cărui costuri au fost suportate în mare parte de către americani. Comisia trebuie să îşi anunţe concluziile şi opţiunile la sfârşitul lunii august, după o serie de consultări publice. ▲ Endeavour, naveta care a înlocuit Challenger Congresul SUA a autorizat construcţia lui Endeavour în 1987 pentru a înlocui pe Challenger, pierdută în accidentul din 1986. Modele structurale din timpul construcţiilor lui Discovery şi Atlantis au fost folosite la asamblare. Decizia de a construi Naveta Spaţială Endeavour a fost preferată în locul reparării şi dotării pentru condiţii de zbor a lui Enterprise, deoarece era mai ieftin. Endeavour a fost construită de Rockwell International, asamblarea terminându-se în mai 1991. Prima lansare a avut loc un an mai târziu, în mai 1992. În timpul primei misiuni a capturat şi relansat satelitul de comunicaţii INTELSAT VI. În 1993 a făcut prima misiune de întreţinere a Telescopului Spaţial Hubble. Endeavour a fost scoasă din serviciu şapte luni în 1997 pentru reparaţii, incluzând instalarea unui nou airlock. În decembrie 1998 a furnizat Modulul Unity către Statia Spaţială Internaţională. Endeavour a fost numită în urma unei competiţii naţionale între studenţi şi elevi. Endeavour şi-a completat ultima perioadă de modificări majore în tot acest timp, i-au fost adăugate îmbunătăţiri esenţiale, incluzând un nou, multifuncţional sistem de afişare electronic (cockpit din sticlă), un receptor GPS avansat, dar şi recomandările de siguranţă ale Comisiei pentru Investigarea Accidentului Columbia (CAIB).