Nicolae Mărgineanu, savantul pedepsit pentru patriotism

Un articol de: Dan Cârlea - 11 Iunie 2016

În vara lui 1905, mai exact în iunie - lună în care, de altfel, a și trecut la cele veșnice (1980) - se năștea acela care avea să devină un important savant, psihologul Nicolae Mărgineanu. Deși era o personalitate recunoscută în domeniul academic internaţional, comuniştii l-au condamnat la 25 de ani de închisoare, din care a executat mai bine de jumătate, mai exact 16 ani. Nicolae Mărgineanu a fost tatăl regizorului cu acelaşi nume, născut în 1937. Psihologul Mărgineanu a publicat, de-a lungul vieţii sale, numeroase studii în domeniul psihologiei persoanei, psihometrică, psihologie matematică, psihologie a ştiinţei și psihologia muncii. A făcut şcoala primară la Blaj, iar diploma în psihologie și-a luat-o la Universitatea Regală din Cluj, în anul 1929. Au urmat, apoi, specializări la Leipzig, Berlin, Hamburg, dar și la Paris și Londra. Întors în țară, Mărgineanu a ocupat Catedra de psihologie a Universităţii din Cluj, iar în paralel a fost cercetător ştiinţific şi bursier al Fundaţiei Rockefeller la Universitatea Duke, la Universitatea Yale, Universitatea Columbia, precum şi la Universitatea Chicago. Până în 1947 par­cursese ierarhia universitară până la titulatura de conferenţiar, în cadrul Facultății de Filosofie şi Litere a Universităţii Regele „Ferdinand I” din Cluj. Venirea comunismului a însemnat şi începutul urcării propriei Golgote şi pentru acest remarcabil intelectual român care, la fel ca atâţia alţii, a fost pedepsit, pur şi simplu, pentru că era patriot. Vina care i-a fost pusă în cârcă era apartenenţa la Asociaţia Româno-Americană (ARA) - al ­cărui covicepreşedinte a şi fost - prin care a conferenţiat în Statele Unite, în perioada interbelică.  Nicolae Mărgineanu este autorul tratatului `Psihologia persoanei~ și, totodată, este printre primii cercetători care s-au implicat în studii legate de domeniul psihologiei muncii. El a contribuit și la organizarea, pe baze psihologice, a centrelor de reeducare şi la crearea primei reţele a şcolilor de ucenici. Din multele lucrări semnate de el amintim: „Psihologia exerciţiului”, 1929, „Psihotehnica în Germania”, 1929, „Psihologia franceză contemporană”, 1932, „Psihotehnica în marea industrie”, 1942. În anii 1971-1980 a fost profesor suplinitor al fostei sale catedre. Anul 1971 a însemnat debutul lui Nicolae Mărgineanu ca profesor la universităţi de prestigiu din afara graniţelor, devenind profesor invitat la Universitatea din Bonn. În 1972 a devenit profesor invitat la Universitatea din Hamburg. Fiind bolnav, s-a întors în ţară, unde a şi murit pe 13 iunie 1980.