Noi reguli UE de gestionare a migrației ilegale

Aplicarea pactului Uniunii Europene privind migraţia şi azilul a devenit obligatorie vinerea trecută, după o perioadă de tranziţie de 12 luni în care statele membre au putut să implementeze infrastructura şi legis­laţia prevăzute în document. Au intrat în vigoare proceduri stricte pentru sosirile ilegale, printre care identificarea în cel mult şapte zile a oricărei persoane care traversează ilegal o frontieră comunitară.

Pactul înăspreşte regulile privind azilul, prin consolidarea frontierelor cu controale obligatorii şi simplificarea procedurilor, și include un controversat mecanism de „solidaritate” care constă în cote obligatorii de refugiaţi, adică relocarea migranţilor ajunși prin Mediterană în ţările din prima linie - Spania, Italia, Grecia şi Cipru - către state mai puţin afectate de afluxul migrator. Țările care refuză cotele vor trebui să plătească câte 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic, scrie EFE. Multe state preferă să plătească astfel de contribuţii și sunt țări - Ungaria şi Slovacia - care refuză orice fel de implicare.

Un alt pilon al noilor reguli este operaționalizarea Sistemului Eurodac, baza de date europeană cu date biometrice, o platformă integrală de gestionare a migraţiei, în care vor fi introduse inclusiv ima­gini faciale.

Grăbirea formalităţilor este un alt element-cheie, prin instituirea unei limite de timp de 12 săptămâni de la sosire, în care va trebui să se realizeze procesarea migrantului, de la examinarea cererii de azil şi până la emiterea unei decizii de returnare, în cazul respingerii azilului. Procedura semirapidă va fi obligatorie în cazul migranţilor cu risc sau proveniți din ţări cu o rată de acceptare sub 20% a cererilor de azil.

Pactul include şi un Regulament de Criză, o clauză de urgenţă în cazul valurilor de migraţie masive. În astfel de situaţii, statul afectat poate amâna înregistrarea noilor cereri şi prelungi detenţia la frontiere mai mult de 12 săptămâni, iar celelalte state vor fi forțate să facă relocarea urgentă a migranţilor.

De asemenea, UE își va securiza frontierele externe prin introducerea sistemelor digitale EES şi ETIAS pentru identificarea biometrică a călătorilor şi detectarea şederilor ilegale, precum şi prin acorduri cu ţări de tranzit - cum ar fi Tunisia şi Maroc - care să limiteze plecările din nordul Africii către UE.

În paralel, Grecia - cea mai sudică ţară a Europei şi un punct principal de intrare pentru azilanți - își înăsprește legislația națională privind migrația ilegală. Parlamentul de la Atena a aprobat marţi un act normativ pentru accelerarea expulzării solicitanţilor de azil respinşi şi permiterea transferului acestora către „centre de returnare” din afara UE, după acorduri bilaterale cu ţări terţe, relatează Reuters. (C.Z.)