Noi valențe terapeutice în multe specii vegetale

Studiile de fitochimie, biochimie, agrobiologie efectuate în Franța, Germania, Marea Britanie, Elve­ția, Belgia, China, Japonia, India, Brazilia au descoperit noi valențe terapeutice în multe specii vegetale și au fundamentat concepțiile științifice care demonstrează că medicamentele din plante sunt acceptate cu mare ușurință de organismul uman, nu prezintă fenomene secundare de intoxicații, alergii, accidente grave sau reacții adverse.

Multe plante medicinale prezintă proprietăți terapeutice care înlătură unele pericole ce pândesc bătrânețea și asigură vindecarea multor boli, prelungind tinerețea și durata de viață cu două-trei decenii.

Pentru încetinirea procesului de îmbătrânire, prelungirea stării fizice și psihice de tinerețe și păstrarea vitalității organismului, se recomandă un consum optim, zilnic, de ceaiuri medicinale care au, în practica terapeutică, denumirea de formule magistrale, ținând seama de efectele sinergice, cumulative ale virtuților tămăduitoare prezentate de fiecare specie. În aceste formule, componentele incluse pot asigura efecte maximale, în funcție de combinațiile recomandate și de dozele optime stabilite.

Astfel, în fiecare dimineață se recomandă câte o cană de infuzie preparată dintr-un amestec de coada calului, codița șoricelului, sunătoare, păpădie, măceșe zdrobite și frunze de fragi de pădure.

Înainte de amiază este indicată o cană cu infuzie din amestec de păducel, gălbenele, armurariu, anghinare, sunătoare și roiniță și macerat în vin din rădăcină de angelică și vârfuri de urzică.

După masa principală de la amiază, se recomandă câte o cană cu suc din fructe de pădure (afine, cătină albă și coacăze negre), îndulcit cu miere și diluat cu apă plată. În locul sucului de fructe se poate bea o cană de ceai verde, ca antidot împotriva îmbătrânirii și având efecte de scădere a colesterolului, prin topirea grăsimilor și neutralizarea acizilor grași.

Între mese, se recomandă infuzie din flori de rozmarin, decoct din rădăcini de ginseng și lemn dulce, decoct din frunze de anason, fenicul și mărar, tinctura de sunătoare (câte 5-8 picături de trei ori pe zi), în alter­nanță cu tinctura de valeriană și tinctura de ginkgo biloba.

Seara, este indicată infuzie din flori de tei și soc, herba de mentă și cicoare, conuri de hamei, completată cu tinctura de ienupăr și valeriană.

Înainte de culcare sunt eficiente băile generale de plante, în care se pun câteva picături de uleiuri eterice de salvie, lavandă, trandafir, mușe­țel, codița șoricelului, cimbrișor, lămâie, nalbă și lemn de santal.

Pentru menţinerea stării de tine­rețe și prevenirea îmbolnăvirilor, mari succese au avut, de-a lungul tim­­pului, câteva rețete cunoscute în toată Europa, cum ar fi Bitterul suedez, amestec din 40 de plante, cunos­cutul Elixir al vieții sau Elixirul de Silezia, o tinctură preparată prin amestecul în proporții variate a 12 specii medicinale (mentă, obligeană, traista ciobanului, țintaură, angelică, roiniță, gălbenele, limba mielului, mesteacăn, mierea ursului, nalbă mare și podbal). Prepararea se face prin macerare, timp de opt zile, în alcool rafinat 40%. Acest amestec este eficient în tratarea afecțiunilor cardiovasculare, boli digestive, respiratorii, renale și ale sistemului nervos.

Elixirul tinereții, rețetă caucaziană, preparată din macerarea la întuneric, timp de 30 zile, a 400 g căței de usturoi zdrobiți în zeama de la patru lămâi proaspete; seara, la culcare, se ia câte o linguriță într-o jumătate de cană de apă sau lapte.

Toate tratamentele se suplimen­tează cu antioxidanți naturali, din plante care conțin vitaminele C și E, precum și beta-caroten și seleniu.