Nu vă abandonaţi copilul în faţa televizorului!

Un articol de: Oana Nistor - 12 Noiembrie 2013
Cititul, vizitele mai dese la muzee ori teatru, dar şi comunicarea cu părinţii ori profesorii sunt mai benefice dezvoltării copiilor decât privitul programelor de televiziune sau jocul la calculator. Cărţile, sportul sau joaca în aer liber ar trebui să fie cât mai prezente în programul copiilor şi adolescenţilor, întrucât, spun specialiştii în psihologie şi medicină, contribuie la creşterea atenţiei în întreg procesul educaţional.
 
Legătura pe care o au în prezent copiii cu tehnologia nu are precedent, expunerea la televizor, calculator (cu internetul şi jocurile frumos ambalate) sau telefoane inteligente pare de neevitat, în toate mediile sociale. Astfel că, încă de la cele mai fragede vârste, chiar de la câteva luni, copilul este abandonat în faţa televizorului, sub diverse motivaţii precum „obişnuirea cu sunetele din jur“, „alinarea unor suferinţe biologice precum erupţia dentară“.  
 
În ceea ce-i priveşte pe copiii mai mici de 3 ani, Dimitri Christakis, medic pediatru în Seattle, părinte şi cercetător, a prezentat, în urmă cu doi-trei ani, o serie de argumente ştiinţifice, rezultate ca urmare a derulării unui studiu privind impactul televizorului asupra dezvoltării copiilor, pentru toţi cei care încă nu sunt pe deplin convinşi că un copil nu pierde nimic dacă nu se uită la televizor până la vârsta de 3-4 ani. Sunt anumite lucruri, spune Dimitri Christakis, pe care părinţii le pot face în primii ani de viaţă ai copiilor pentru stimularea şi creşterea puterii de concentrare, dar şi alte lucruri care să-i defavorizeze mai târziu. Iar unul dintre aceste lucruri de la care se vor culege, după un timp, roade alterate este şi privitul la televizor. „În primii doi ani de viaţă, creierul se triplează în greutate, iar sinapsele se formează în funcţie de primele experienţe, mintea se acordează la lumea din jurul nou-născutului. Ce îi ţine pe bebeluşi în faţa televizorului ore în şir? Succesiunea de imagini. Astfel, aceştia îşi corelează mintea pentru o realitate care nu există, pentru că în realitate imaginile nu se succed cu atâta repeziciune. Astfel, un copil cu cât se uită mai mult la televizor în primii trei ani de viaţă, cu atât va avea probleme mari de atenţie la şcoală“, spune cercetătorul american. Mai mult, dacă televizorul doar îl ţine ocupat pe copilul în dezvoltare şi acesta preia din comportamentele agresive, Christakis îi sfătuieşte pe părinţi să recurgă la jocul interactiv, care formează o legătură strânsă între părinte şi copil şi stimulează, printre altele, dezvoltarea limbajului. „Avem nevoie de mai mult timp pentru joaca adevărată şi mai puţin de ritmul agitat al televizorului. Mai ales pentru cei mici, pentru că dacă schimbăm începutul poveştii, schimbăm întreaga poveste“, concluzionează pediatrul şi cercetătorul american. 
 
Însă, întrucât societatea este una dominată de informaţie şi tehnologie, devine tot mai dificil să restricţionăm cu totul accesul copiilor la televizor şi calculator. O soluţie ar fi limitarea timpului dedicat televizorului şi calculatorului. Mai mult, părinţii trebuie să ştie la ce programe se uită copiii şi chiar să le urmărească împreună şi să le explice anumite aspecte ce ar putea să creeze nelămuriri în mintea celor mici. 
 
Privitul la televizor (ca şi calculatorul) nu este în totalitate nociv. Pot fi alese filmuleţe, desene animate sau emisiuni educative, adaptate vârstei, însă în nici un caz copilul nu trebuie uitat cu orele în faţa ecranului, întrucât poate fi expus la diverse pericole: reclame la produse nocive, scene de nuditate sau limbaj neadecvat, personaje controversate prezentate ca fiind „vedete“, care ar putea fi considerate, de către adolescenţi mai ales, drept „modele“ de urmat în viaţă. 

TelVerde pentru sesizarea derapajelor din audiovizual 

În ceea ce priveşte protecţia micilor telespectatori, organismul care reglementează piaţa mass-media, Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), aplică amenzi în momentul în care sesizează derapaje, iar în situaţii extreme, pot decide chiar retragerea licenţelor de emisie şi închiderea posturilor media respective.
 
În afara acestor decizii, CNA organizează dezbateri şi evenimente cu caracter educativ, prin intermediul cărora se încearcă sensibilizarea părinţilor în ceea ce priveşte riscurile amintite. Virgiliu Gheorghe, doctor în bioetică, militează pentru protecţia publicului care se uită la TV, ascultă programe la radio, urmăreşte programe pe internet, afirmând că „nu este posibil să acceptăm un factor educaţional cu asemenea forţă în societate (mass-media, n.r.) fără să existe un control al său. Cred că trebuie făcută foarte multă educaţie cu părinţii şi cu copiii“. 
 
În cadrul dezbaterii „Nu vă uitaţi copiii la TV - Vezi ce vede copilul tău“, organizată de CNA în luna martie a acestui an, reprezentanţii instituţiei afirmau că rolul CNA este de a proteja copiii care se uită la televizor, ca şi cum nu ar avea părinţi. Însă „autoritatea are nevoie de sprijin din partea societăţii civile; trebuie să fim ajutaţi să schimbăm mentalităţi“, după cum îndemna Narcisa Iorga, membru în CNA, în cadrul aceleiaşi dezbateri. 
 
Reamintim că Consiliul Naţional al Audiovizualului a lansat numărul de TelVerde: 0.800.888.555, la care pot suna atât copiii, cât şi adulţii care vor să ia atitudine faţă de conţinutul programelor audiovizuale. „Bona“ CNA iniţiază „educaţia media“ prin invitarea minorilor de a-şi încredinţa mesajele şi întrebările despre „televizor“ la TelVerde. Cu sprijinul părinţilor şi al profesorilor, „Bona“ CNA îşi propune ca fiecare copil să facă diferenţa dintre bine şi rău în audiovizual, să îşi cunoască drepturile şi libertăţile“, îndeamnă, într-un comunicat, CNA.