O gospodărie din cinci este sub incidența sărăciei energetice
Datele anunțate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică arată că inflaţia anuală rămâne la un nivel ridicat (9,31% în februarie), iar cauza principală este scumpirea energiei cu 56,92% în februarie 2026, comparativ cu februarie 2025. Impactul creșterii costurilor energetice este unul sever asupra nivelului de trai al populației, având în vedere că o cincime dintre gospodării intră sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, indică raportul anual al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.
Analiza realizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), preluată de Agerpres, arată că vulnerabilitatea energetică este dată de o combinaţie de factori - venituri reduse, locuinţe ineficiente energetic şi acces limitat la tehnologii moderne, efectele fiind distribuite inegal între regiuni, medii de locuire şi tipuri de locuinţe. „Pentru a înţelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidenţă, costuri energetice, consum şi caracteristicile locuinţelor”, a declarat Anca Sinea, coordonator al studiului ORSE, iniţiat de Centrul pentru Studiul Democraţiei, din cadrul Universității „Babeş-Bolyai” din Cluj.
În raport, experții semnalează că presiunea costurilor cu energia se extinde la gospodăriile cu venituri medii, dar situaţia rămâne dramatică la familiile cu cele mai reduse venituri (decilele 1 şi 2), toate cele din decila 1 de venit şi 72% din decila 2 ajungând sub pragul de sărăcie. Decilele de venit, folosite frecvent în studiile privind inegalitatea și politicile sociale, împart societatea în 10, în decila 1 intrând 10% din populație cu cele mai mici venituri, iar în decila 10, 10% cei mai bogați.
La nivel naţional, în medie, în 21,1% dintre cazuri, costurile cu energia au lăsat familiile fără venitul minim necesar, iar 44% dintre gospodăriile din decila 1 au practicat subconsumul energetic, o formă severă de sărăcie energetică, arată date analizate de ORSE pentru anul 2024. Cele mai ridicate niveluri ale vulnerabilității energetice se înregistrează în Nord-Est, unde 32% dintre gospodării coboară sub limita de sărăcie după plata energiei, iar 26% şi-au restrâns consumul. La polul opus, în Bucureşti-Ilfov doar 6% cad sub pragul de sărăcie şi 7% practică subconsumul.
Studiul mai arată că 75% dintre gospodăriile cu subconsum de energie se află în zone rurale. „Povara costurilor energetice afectează însă şi mediul urban. Aproximativ 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie se află în mediul urban, iar 48% în rural”, subliniază ORSE. În context, George Jiglău, coordonator al Observatorului, a explicat că o combatere a sărăciei energetice nu se poate realiza prin măsuri temporare asupra facturilor, ci prin politici structurale cum sunt investiţiile în eficienţa energetică a locuinţelor sau soluţiile energetice adaptate local. (C.Z.)