O nouă apariție editorială în domeniul muzicii bisericești
La Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a apărut, la finalul anului trecut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh
Daniel, volumul întâi al lucrării „Anton Pann: Repertoriul tematic al creației muzicale bisericești. Cântările Vecerniei și Utreniei”. Volumul este semnat de părintele conf. dr. Zaharia Matei, slujitor la Biserica Domnița Bălașa din Capitală, Paraclis Patriarhal și cadru didactic la Catedra de Muzică bisericească a Facultății de Teologie Ortodoxă din București.
Însumând 504 pagini, acest volum deosebit de util pentru iubitorii de muzică bisericească românească și pentru cei interesați de istoria ei constituie o primă parte a unei ample lucrări, în două părți, care își propune să prezinte repertoriul tematic al creației muzicale bisericești a celui mai prolific compozitor din secolul al 19-lea, marele protopsalt Anton Pann. În timp ce prezentul volum cuprinde cântările Vecerniei, Litiei și Utreniei, partea a doua a acestei lucrări va cuprinde cântările Sfintei Liturghii și alte cântări bisericești, precum și cântece de stea.
În cuvântul înainte cu care se deschide acest volum, părintele conf. dr. Zaharia Matei explică faptul că lucrarea sa, care nu este altceva decât un amplu catalog, alcătuit pe baze științifice și de cercetare a manuscriselor și tipăriturilor muzicale psaltice aparținând marelui traducător și compozitor, a fost pregătită inițial ca anexă a tezei de doctorat în teologie, susținută în anul 2007. Autorul își exprimă speranța că lucrarea va constitui pentru specialiști și psalți un instrument de lucru necesar în identificarea întregului patrimoniu de cântări moștenit de la cunoscutul protopsalt al secolului al 19-lea.
Cuvântul înainte este urmat de studiul introductiv intitulat „Anton Pann - exponent de prim rang al românirii cântărilor bisericești din prima jumătate a secolului al 19-lea”, studiu ce se întinde pe aproximativ 100 de pagini și care cuprinde următoarele capitole: „Precursori ai românirii cântării de strană din secolul al 18-lea”; „Anton Pann și românirea cântărilor”; „Procedee (principii) prozodice în creația muzicală bisericească a lui Anton Pann”; „Anton Pann și transcrierea (exighisirea) unor cântări din notația prehrisantică în cea hrisantică”; „Elemente de construcție melodică”; „Sisteme sonore modale”. Studiul se încheie cu o serie de considerații ale autorului care afirmă că, „sub aspect muzical bisericesc, prima jumătate a secolului al 19-lea a stat sub semnul luptei de emancipare de sub influența muzicii grecești promovate de grecii din cele două Principate, care nu priveau cu ochi buni dorința românilor de a avea slujbă și cântare în limba proprie. Acestei mentalități obscure i se pune capăt odată cu urcarea pe tronul vlădicesc al Mitropoliei Țării Românești a lui Dionisie Lupu, care a avut inițiativa înființării de școli de muzică bisericească în limba națională. Alături de Macarie Ieromonahul, s-a remarcat ca vrednic slujitor al cântului bisericesc românesc Anton Pann. În ceea ce privește aportul său la muzica și cultura românească, meritele sale sunt considerabile. Pentru truda depusă spre binele fiilor patriei, neamul românesc i-a fost și-i va fi pe mai departe recunoscător”.
După o scurtă cronologie bio-bibliografică a marelui muzician, cea mai mare parte a volumului este dedicată prezentării repertoriului tematic al creației muzicale bisericești a lui Anton Pann, fiind puse în lumină toate cântările compuse de protopsalt pentru slujbele Vecerniei și Utreniei. Acestea sunt așezate potrivit ordinii lor în cadrul rânduielilor liturgice, fiind evidențiate glasul și incipitul melodic ale fiecăreia, precum și cărțile de slujbă din care provin și bibliotecile și muzeele în care respectivele manuscrise muzicale au circulat. Lucrarea se încheie cu o amplă bibliografie, urmată de o anexă fotografică ce ilustrează mai multe tipărituri și manuscrise relevante.
Potrivit cuvintelor autorului, elegantul volum reușește să pună în lumină „opera sa muzicală de mare amploare, care cuprinde atât cântări traduse din creația autorilor greci, cât și compoziții originale. Ea este de o autentică valoare și frumusețe în ceea ce privește linia lor melodică, obținută prin procedeele prozodice consacrate domeniului artei componistice. Exponent de marcă al românirii cântărilor bisericești, Anton Pann a scris muzică pentru strană cu multă dăruire și prin efort susținut. (...) Cântările consemnate în manuscrisele și tipăriturile sale de muzică bisericească au sporit considerabil repertoriul românesc de strană. Anton Pann a avut ca strategie umplerea unui gol care exista în cântarea de strană, și anume: a românit și a compus cântări pentru întreg anul liturgic, completând opera lui Macarie Ieromonahul, vrednicul și mai vârstnicul său înaintaș și coleg de breaslă”.