O nouă ediție a conferinței naționale despre pictura bisericească la București

Palatul Patriarhiei găzduiește, în perioada 12‑13 noiembrie, Conferinţa Naţională „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, a 13‑a ediție, care în acest an are tematica „Arta bisericească: moștenire bizantină și expresie contemporană”. Conferința este organizată de Comisia de Pictură Bisericească din cadrul Sectorului cultură, pictură și restaurare al Administrației Patriarhale, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte. Sesiunea inaugurală a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Sesiunea de deschidere a evenimentului, desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, a fost moderată de părintele lect. dr. Silviu Tudose, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din București și membru al Comisiei de Pictură Bisericească. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat deschiderea lucrărilor conferinței și a rostit un cuvânt, intitulat „Arta bisericească: moştenire bizantină şi expresie contemporană”.

În continuare, au adresat mesaje participanților la conferință reprezentanți ai mai multor instituții publice. Ciprian Olinici, secretar de stat pentru Culte, a vorbit despre relația dintre tradiție și creația artistică actuală în arta bisericească: „În fața artei bisericești, întrebarea decisivă nu este dacă alegem trecutul sau prezentul. O asemenea opoziție ar sărăci deopotrivă tradiția și creația. Întrebarea este dacă imaginea pe care o așezăm astăzi în biserică poate intra în continuitatea vie a credinței sau dacă ea se naște din contextul liturgic al Bisericii. Continuitatea nu înseamnă repetarea indefinită a unei forme validate cândva. André Grabar a arătat că arta creștină s‑a constituit folosind forme ale Antichității târzii, cărora le‑a schimbat funcția și, mai ales, sensul. Bizanțul însuși nu a fost o lume nemișcată. El a cunoscut rupturi, restaurări, transferuri între centre artistice și răspunsuri diferite la contexte istorice noi. Continuitatea sa a fost posibilă tocmai pentru că a păstrat un nucleu teologic și a permis limbajului artistic să lucreze în istorie. Moștenirea bizantină trebuie înțeleasă mai curând ca o gramatică decât ca un inventar. Ea păstrează raporturile dintre chip și prototip, dintre materie și transfigurare, dintre libertatea artistului și discernământul Bisericii, fără să prescrie mecanic fiecare formă. Artistul contemporan rămâne fidel atunci când poate rosti responsabil această ordine lăuntrică în timpul său”.

Mesajul acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, a fost transmis celor prezenți de părintele prodecan Silviu Tudose. „Titlul conferinței așază alături două cuvinte care, pentru un logician, par să tragă în direcții opuse: unitate și specific. Unitatea ține de universal, de ceea ce rămâne invariabil. Specificul ține de particular, de ceea ce variază de la un loc și de la un timp la altul. Tensiunea aceasta nu este, însă, o contradicție. Este, mai degrabă, structura oricărei limbi vii și a culturii umane în genere, inclusiv a culturii teologice. Iată o analogie care relevă o unitate profundă, inaparentă. O limbă are o gramatică. Gramatica nu ne spune ce să gândim, dar fără ea nu am putea spune nimic. Regulile ei sunt puține și stabile, iar propozițiile pe care le îngăduie sunt nesfârșite. Cred că așa trebuie înțeles și canonul în pictura bisericească. Canonul nu este o îngrădire a expresiei, ci condiția ei de posibilitate. El este sintaxa unui limbaj vizual care a fost rafinat de‑a lungul secolelor pentru a spune ceva ce nu se lasă spus altfel”, a transmis vicepreședintele Academiei Române.

Al treilea mesaj i‑a aparținut prof. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, care a evidențiat importanța colaborării dintre instituția pe care o reprezintă, facultatea bucureșteană și Patriarhia Română: „Am primit invitația la această conferință cu bucuria și responsabilitatea de a reprezenta Universitatea din București la un eveniment organizat sub egida Patriarhiei Române și a Secretariatului de Stat pentru Culte, instituții dragi, partenere ale Universității în primul rând în gestionarea Facultății de Teologie «Justinian Patriarhul» și, în al doilea rând, în efortul conjugat de întărire, apărare și promovare a culturii române și a României. (...) Susțin cu drag și apreciez evoluția secției de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, o dimensiune importantă a proiectului de dezvoltare a facultății”.

Rectorul Universității Naționale de Arte din București, prof. dr. Cătălin Bălescu, a vorbit despre expresia artistică în pictura bisericească: „Fiind filtrată de dogmă, viziunea autorului de pictură stilistic‑bizantină nu are opțiuni stilistice sau orgoliul de a fi remarcat ca personalitate, spre deosebire de pictura laică, unde originalitatea constituie, cel puțin în pictura europeană contemporană, obiectivul principal al fiecărui artist. Contemporaneitatea picturii bizantine rezidă, cred, în autenticitatea, coerența și claritatea cu care imaginea se substituie temei biblice și, implicit, dogmei. Expresia ei are aceleași constante stilistice nuanțate de o inspirație direct pronunțată și de constanta națională”.

În continuare, părintele lect. dr. Silviu Tudose a prezentat volumul intitulat „Erminia artei bisericești, între teologie și expresie vizuală”, apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, care cuprinde lucrările ediției din anul 2025 a acestei conferințe naționale.

Sesiunea de deschidere a evenimentului s‑a încheiat cu vizionarea filmului „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar în arta bisericească”, realizat de TRINITAS TV.

După pauza de prânz, conferința va continua cu un Laudatio pentru Grupul Prolog, realizat de lect. dr. Luigi Bambulea, și cu prima sesiune de comunicări științifice. Aceasta va avea tema „Iconografie și stil: tradiția bizantină și valorificarea ei în istorie” și va fi moderată de dr. Cristina Cojocaru, istoric de artă și cercetător științific.