O nouă rezoluție pentru educație a Consorţiul Universitaria

Data: 16 Noiembrie 2015

La Universitatea „1 Decembrie 1918” din  Alba-Iulia, rectorii celor  cinci universități din Consorţiul Universitaria  au semnat o rezoluție  pentru educație, cu titlul „Învățământul superior românesc – Actualități  și perspective.  Finanțare, cercetare, internaționalizare, calitate”.

La întâlnirea de la Alba Iulia, desfăşurată pe 13 şi 14 noiembrie, rectorii celor cinci universităţi membre ale Consorţiul Universitaria au semnat o rezoluție pentru educație.
Astfel, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop (Universitatea „Babeş-Bolyai”), prof. univ. dr. Mircea Dumitru (Universitatea Bucureşti), prof. univ. dr. Vasile Işan (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi), prof. univ. dr. Pavel Năstase (Academia de Studii Economice) şi prof. univ. dr. Marilen Pirtea (Universitatea de Vest din Timișoara) au dezbătut probleme de actualitate din mediul universitar românesc, între care finanțarea în învățământul superior și fondurile europene, finanțarea cercetării din universități; comunicare, internaționalizare și Erasmus + UE și non UE; relevanța ranking-urilor inter­naționale pentru universitățile din România; managementul calității în învățământul superior; adaptarea politicii de resurse umane la evoluția cadrului legislativ și impactul cercetării asupra relației cu mediul de afaceri; bursele doctorale și postdoctorale în perioada de programare 2014-2020; mobi­litățile stu­dențești în consorțiu între deziderat și realitate.
„Învăţământul superior şi cercetarea ştiinţifică au un rol decisiv în dezvoltarea economico-socială a ţării, prin reconstrucţia instituţională, diferenţierea universităţilor, promovarea excelenţei individuale, stimularea performanţelor academice şi întărirea principiilor fundamentale ale autonomiei instituţionale şi ale competiţiei efective a ideilor”, se arată într-un comunicat al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), organizatoare a evenimentului.

Finanţare pentru educaţie

Semnatarii documentului au considerat că se impun mai multe linii directoare, între care pe primul loc este alocarea a minim 6% din PIB pentru educaţie și crearea premiselor implementării unei finanțări insti­tuționale multianuale, pe bază de contract; restructurarea finanţării publice a învăţământului superior în sensul echilibrării criteriilor sociale cu cele de performanță academică și trecerea de la Studentul Echivalent Unitar la finanțarea ciclurilor de studii universitare de licență și masterat prin intermediul granturilor de studii. S-a solicitat finanţarea cercetării ştiinţifice în universități cu minim 1% din PIB, adoptarea unui statut al personalului de cercetare-dezvoltare similar cu cel al personalului didactic.
O altă necesitate este publicarea anuală a unui raport privind situația totală a finanțării instituționale, fundamentată și detaliată (atât în contractul instituțional, cât și în cel complementar). Rectorii au mai subliniat importanţa internaţionalizării curriculum-ului și introducerea de noi programe de studiu cu predare în limbi de circulație internațională, în condițiile adaptării legislației pentru a se putea realiza programe de studii cu diplome comune, diplome duble și multiple; simplificarea procedurilor privind angajarea, asocierea și invitarea personalului didactic și monitorizarea angajărilor pe durată determinată a personalului didactic și de cercetare; importanţa autonomiei universitare; ierarhizarea pe categorii a instituţiilor de învăţământ superior din România şi finanţarea în funcţie de aceste categorii; dezvoltarea unor programe de licenţă cu dublă specializare, dar și revizuirea listei programelor de licenţă pentru reducerea numărului de specializări etc.