O oază într-un oraș

Să mai rămânem vreme de o ediție a acestei rubrici în spațiul naturii urbane la a cărei frumusețe au dat și oamenii o mână de ajutor. Peste 10.000 de specii de plante într-un spațiu de 17 hectare și jumătate! Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele fondatorului ei, este o adevărată oază a cartierului Cotroceni din București, înconjurată de artere supraaglomerate. Nu este prima ei așezare. 

Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, de către doctorul Carol Davila, lângă Facultatea de Medicină care acum îi poartă numele. Grădina a fost mutată în spațiul actual, în 1884, de către Dimitrie Brândză, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești, și de către Louis Fuchs, arhitect peisagist belgian. N-a avut o soartă ușoară. A fost afectată de inundația din 1892 și avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane. În al Doilea Război Mondial, a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Din cele peste 700.000 de planșe ale herbarului, au fost salvate numai 200.000. Acum are 500.000. 

Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrare, într-o clădire în stil brâncovenesc, unde sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice. Sera Veche a fost construită în 1889-1891 și reabilitată în 2011, fiind aranjată ca un colț de pădure tropicală.

Ca orice instituție a mileniului trei, Grădina Botanică București are și un site, https://gradina-botanica.unibuc.ro/, cu imagini superbe și multe informații. Din structura ei atrage atenția sectorul Grădina Bunicii, un model simbolic al grădinilor tradiţionale româneşti, locul în care legumele, florile, plantele medicinale și aromatice, arbuștii și pomii fructiferi au un rol bine stabilit. Sectorul a apărut în 2011, în cadrul unui proiect cu voluntari, derulat de Asociaţia Team Work, în parteneriat cu Grădina Botanică.