O poezie a întâlnirii cu Dumnezeu

Pr. prof. Dumitru Stăniloae:

Poezia Lidiei Stăniloae exprimă misterul întâlnirii paradoxale dintre cele două planuri, mister generat nu de o lipsă de sensuri, ci de o bogăție a lor cu neputință de redat în totalitatea și noutatea ei, în comparație cu cele ale lumii mărginite, privite ca realitate de sine. E un mister în a cărui cunoaștere sporim necontenit, dar care, pe măsură ce e cunoscut, își descoperă mai mult minunea de neepuizat, prin cunoaștere, sporind setea de a-l cunoaște și mai mult.

O întâlnire reală cu Dumnezeu, sau trăirea misterului Lui, are loc și în experiența omului neînzestrat cu har poetic. Ea se trăiește mai ales în rugăciunea izvorâtă din credință. Căci și în poezia care se hrănește din experiența întâlnirii cu Dumnezeu se simte vibrația rugăciunii, și ea asemănătoare cu cea a credinciosului lipsit de darul exprimării poetice.

De aceea, teologul care tălmăcește experiența omului poate exprima, în limbajul său, existența unei poezii ca aceea a Lidiei Stăniloae. O poate face mai ales dacă și el a trăit întâlnirea cu Dumnezeu, chiar dacă recurge la noțiuni ale intelectului, și nu la noțiuni ale poeziei. Din setea de infinit și din căutarea lui Dumnezeu, sădite în fiecare om și exprimate cu avânt poetic, teologul va ști să extragă argumente chiar pentru existența Acestuia. (...)

Lidia Stăniloae exprimă prin metafore paradoxale această unitate cuprinzătoare a contrariilor, bazată pe o unitate fundamentală a lor în Dumnezeu. Pornind de la unirea luminii cu întunericul în Dumnezeu, formulată de Dionisie Areopagitul, sau a sta­bilității cu mișcarea, afirmată de Sfântul Grigorie de Nyssa, ea multiplică acest fel de metafore, căci va vorbi de focul care nu arde, de apa care arde, de depărtatul apropiat, de zidul vid etc. Prin aceasta, în parte menține, în parte transformă în imagini paradoxale chipurile lumii văzute, arătând și însușirile spirituale ale Creatorului transcendent, ale lui Dumnezeu, Care e altfel decât ele, dar e susținătorul lor și e în legătură cu ele.

Fragment din studiul introductiv la volumul Lidia Stăniloae, Întâlnire cu Dumnezeu