Oaspeţi de seamă la Muzeul eparhial din Galaţi

Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos din municipiul Galaţi a găzduit, la sfârşitul săptămânii trecute, mai multe evenimente importante. Vineri, 15 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian i-a primit aici pe participanţii la cea de-a 25-a Adunare Generală a Asociaţiei Internaţionale a Mării Negre, iar în noaptea dinspre 16 spre 17 mai, în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor, vechiul Palat Episcopal şi-a deschis larg porţile pentru mai mult de 5.500 de vizitatori.

Asociaţia Internaţională a Mării Negre, organizaţie regională, nonguvernamentală şi noncomercială, reuneşte 29 de oraşe de pe malul Mării Negre, dar şi din vecinătatea acesteia, care sprijină consolidarea şi dezvoltarea cooperării în zona Mării Negre. La cea de-a 25-a Adunare Generală a asociaţiei, au fost prezenţi delegaţi din 9 ţări: Grecia, Bulgaria, Georgia, Italia, Republica Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina şi România. În cadrul întâlnirii a fost ales preşedintele executiv al asociaţiei, în persoana primarului municipiului Galaţi, Marius Stan. Prezent la întrunire, Excelenţa Sa Emil Rapcea, consulul general al României la Odessa, a arătat că „delegaţii sosiţi la Galaţi au fost impresionaţi de farmecul acestui oraş, de vechimea lui şi mai ales de potenţialul extraordinar pe care acesta îl are prin aşezarea lui la gurile Dunării, la intersecţia cu Prutul şi Siretul, şi prin faptul că este o cale navigabilă care poate lega toate oraşele din jurul Mării Negre cu întreaga Europă Centrală şi Occidentală“.

La solicitarea organizatorilor, oaspeţii din străinătate au fost primiţi de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Delegaţii prezenţi au apreciat exponatele din muzeu şi în mod deosebit au evidenţiat rolul Bisericii de-a lungul timpului la gurile Dunării pentru păstrarea bunelor raporturi de cooperare între diferitele etnii şi religii din jurul Mării Negre.

Muzeul prezintă o colecţie de peste 1.000 de exponate din domeniile istoriei, culturii, învăţământului şi spiritualităţii creştin-ortodoxe din arealul Dunării de Jos. Acestea au fost admirate, în noaptea dinspre 16 spre 17 mai, în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor, de peste 5.500 de vizitatori. La eveniment a participat şi Înaltpreasfinţitul Pă­rinte Arhiepiscop Casian, care a apreciat prezenţa numeroasă a tinerilor, a familiilor cu copii, în general a credincioşilor, de toate vârstele: „Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos s-a convertit într-o priveghere luminoasă, aproape 5.500 de vizitatori i-au trecut pragul. Evenimentul din seara aceasta este o prelungire, o continuare a sărbătorii Învierii pe Calea Domnească, cu deosebirea că, de data aceasta, vizitatorii s-au bucurat nespus de mult de o altă imagine a propriei Bi­serici - o imagine plină de istorie, o imagine înfrumuseţată de cultură şi o imagine înmiresmată, parfumată de atâtea obiecte de patrimoniu! Mai presus de orice însă, credem că evenimentul din seara aceasta dovedeşte încă o dată deschiderea extraordinară a credincioşilor de toate vârstele spre cultura, istoria şi spiritualitatea neamului românesc!“, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa.

În salonul oficial al muzeului, un grup de copii din clasele I-X de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi, sub bagheta profesorilor de muzică, a prezentat publicului, până târziu în noapte, o serată muzicală în care au fost interpretate piese din repertoriul atât clasic, cât şi romantic românesc. Prin expoziţia temporară „Brâncoveanu 300 - tradiţia continuă“, publicul a avut ocazia de a se familiariza atât cu feno­menul cunoscut sub numele de „arta şi arhitectura brâncovenească“, cât şi cu felul în care arhitectura (neo)românească a devenit, în câteva generaţii, o estetică acceptabilă la toate nivelurile societăţii. În finalul circuitului muzeal, vizitatorii au putut să se închine icoanei şi să sărute moaştele Sfântului Voie­vod Martir Constantin Brânco­veanu în capela muzeului care, deseori, s-a dovedit a fi neîn­că­pătoare pentru mulţimea oas­peţilor.