Omul care trăieşte departe de Dumnezeu

Cel ce nu este cu Mine este împotriva Mea; şi cel ce nu adună cu Mine risipeşte. Când duhul cel necurat iese din om, umblă prin locuri fără apă, căutând odihnă, şi, negăsind, zice: Mă voi întoarce la casa mea, de unde am ieşit. Şi, venind, o află măturată şi împodobită. Atunci merge şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el şi, intrând, locuieşte acolo; şi se fac cele de pe urmă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi. Luca 11, 23-26

Din cuvintele Domnului Iisus Hristos ne putem da seama cât de vulnerabil este omul care trăieşte departe de binecuvântarea lui Dumnezeu. Cei care nu cinstesc pe Mântuitorul şi poruncile Sale devin luptători virulenţi împotriva Fiului lui Dumnezeu şi a moralei creştine. Ei pun sub semnul întrebării tot ceea ce are legatură cu principiile de viaţă religioasă, cu moralitatea şi cu buna rânduială a vieţii omului; cu viaţa şi minunile Domnului Hristos. Pentru cei amintiţi nu este de ajuns să nege existenţa lui Dumnezeu, ci vor dacă ar fi posibil, ca numele Fiului lui Dumnezeu să fie scos în afara legii. În numele unei şchioape libertăţi vor să desfiinţeze credinţa noastră în Dumnezeu. Cei care trăiesc la voia întâmplării, fără principii morale şi fără o perspectivă duhovnicească asupra zilei de mâine devin risipitori.