Oraşul rugăciunii

Duminică seara, racla cu moaştele Sfintei Parascheva a fost purtată pe străzile din Iaşi care înconjoară zona mitropolitană, până la Biserica „Sfântul Nicolae“ - Domnesc, unde s-a întâlnit cu moaştele Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului. Pe parcursul pelerinajului, numărul credincioşilor a ajuns la aproximativ 4.000. La pelerinaj au participat opt ierarhi, peste 100 de preoţi, maici de la mănăstirile moldave. La ora procesiunii, numărul pelerinilor care erau în Iaşi trecuse de 100.000. Sărbătoarea Sfintei Parascheva va fi încununată astăzi de Sfânta Liturghie arhierească, la care vor participa mai mulţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.

În fiecare toamnă, sărbătoarea Sfintei Parascheva aduce România la Iaşi. Râuri de oameni au început să curgă dinspre gară spre Mitropolie, iar rândul la Sfânta Parascheva s-a mărit văzând cu ochii începând din dimineaţa zilei de sâmbătă, 11 octombrie, când moaştele Sfintei Parascheva au fost scoase şi aşezate lângă Catedrala mitropolitană, într-un baldachin special, spre închinare. Ca în fiecare an, în aceste zile trenurile speciale, microbuzele şi autobuzele au adus în capitala Moldovei o avalanşă de oameni care pare că nu se mai termină. La Mitropolie s-au ţinut slujbe dimineaţa, în zori, şi seara până după miezul nopţii, iar sutele de mii de credincioşi care stau ore nemăsurate la rând îşi mărturisesc suferinţele la racla sfintei cuvioase pe care o ştim „mult folositoare“. Opt arhierei în mijlocul credincioşilor Anul acesta, hramul Sfintei Parascheva a adus şi ceva nou. Astăzi, Sfânta Liturghie solemnă, oficiată de un sobor de arhierei din Biserica noastră, va avea loc afară, în faţa Catedralei, pe o scenă imensă. De asemenea, tradiţionalul pelerinaj pe „Calea Sfinţilor“ s-a desfăşurat pe înserate, astfel că Iaşul a fost, duminică seara, o mare de lumini. Parcă nici într-un an n-au participat atât de mulţi credincioşi la această procesiune impresionantă, în cadrul căreia moaştele Sfintei Parascheva şi ale Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, au fost purtate pe străzile din centrul Iaşului. Timpul frumos, dar şi măreţia evenimentului în sine, semnificaţia comuniunii sfinţilor din ceruri - care ne îndeamnă la comuniune frăţească pe pământ - i-au scos pe ieşeni din case şi i-au adus în centrul oraşului la marea procesiune. Înainte de aceasta, începând cu ora 16:00, pe scena din faţa Catedralei, au fost săvârşite slujba de priveghere în cinstea sărbătorii Aducerii moaştelor Sf. Apostol Andrei la Iaşi (13 oc-tombrie) şi Paraclisul Sfintei Parascheva. La ora 19:00 fix, şapte ierarhi (Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Preasfinţitul Timotei, Episcopul Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului, PS Sebastian, Episcopul Slatinei, PS Macarie, Episcopul Europei de Nord, PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului şi Preasfinţitul Corneliu Bârlădeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Huşilor), alături de peste 100 de preoţi şi de zeci de monahii, cu lumânări aprinse în mâini, s-au aşezat în fruntea convoiului care avea să poarte pe traseul numit „Calea Sfinţilor“ (poarta „Sf. Gheorghe“ a Catedralei mitropolitane, Strada Crişan, Strada Sf. Andrei, Strada Palat, Biserica „Sf. Nicolae“ - Domnesc, b-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt, poarta „Sf. Parascheva“) cinstitul trup vindecător al celei mai iubite sfinte de la noi. Racla cu sfintele moaşte a fost ridicată pe umeri de opt preoţi, fiind înconjurată de făclii înalte care au ars permament pe parcursul pelerinajului. Tinerii seminarişti din Iaşi, cărora li s-au adăugat vocile preoţilor şi ale miilor de credincioşi, au intonat în cor Troparul Cuvioasei, astfel că întreaga atmosferă crea, în imaginaţia fiecărui participant, lumea cerească în care heruvimi şi serafimi cinstesc sfinţenia. Sfântul Ierarh Nifon revarsă binecuvântarea sa asupra familiei Înaintea procesiunii, vocea vestitoare a marelui eveniment, toaca, apoi prapori şi cruci purtate de tineri teologi îmbrăcaţi în stihare luminoase. În tot timpul în care se ştia că moaştele sunt purtate prin oraş, sfinţind locurile şi sufletele participanţilor, clopotele Catedralei şi-au împrăştiat glasul rugător, umplând de duhul sărbătorii întregul oraş al celor şapte coline. Credincioşi cu icoane şi lumânări aprinse în mâini tot ieşeau în întâmpinarea procesiunii căreia i s-au alăturat apoi. În faţa Bisericii „Sf. Ap. Andrei“, unde aşteptau mai mulţi credincioşi, alături de preoţii slujitori la această biserică, s-a rostit o scurtă ectenie. În timp ce procesiunea cu moaştele Sfintei înainta tot mai mult spre Biserica „Sf. Nicolae“ - Domnesc, aici au ajuns moaştele Sfântului Ierarh Nifon, aduse de Înalt Preasfinţitul Irineu, Mitropolitul Olteniei, de la Catedrala „Sf. Dimitrie“ din Craiova, după ce două zile acestea s-au aflat în Episcopia Romanului, unde s-au sărbătorit şase secole de atestare documentară. Aici, până la întâlnirea cu Sfânta Parascheva, preoţii au citit un fragment din Acatistul Sfântului. După ce moaştele celor doi sfinţi s-au întâlnit în faţa Bisericii „Sf. Nicolae“ Domnesc, IPS Mitropolit Teofan a vorbit poporului lui Dumnezeu din Moldova şi din ţară, „adunat, aici, în duh şi-n adevăr“, la picioarele celor doi sfinţi, despre sfinţenia Sf. Ier. Nifon. Amintind că în 2008 se împlinesc 500 de ani de când marele bărbat al Bisericii Ortodoxe Universale, Sf. Nifon, a fost chemat la Dumnezeu, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a menţionat că „am putea spune că Sf. Ier. Nifon se află în aceste zile în capitala Moldovei şi pentru a binecuvânta osemintele domniţei din Moldova pentru care Sf. Nifon şi-a pierdut scaunul de Mitropolit al Ţării Româneşti, pentru că a refuzat să binecuvinteze căsătoria ilegitimă a unui boier plecat de aici, care-şi lăsase soţia şi pruncii. Şi pentru aceasta, pentru lacrima şi suferinţa acestei soţii de prinţ moldav, acest mare bărbat al Bisericii a trebuit să părăsească pentru a treia oară scaunul de arhiereu. De două ori fusese alungat de turci din scaunul de patriarh al Constantinopolului. Putem spune astfel că Sf. Ier. Nifon revarsă binecuvântarea sa asupra a ceea ce este cel mai scump în această lume: familia. El spune soţilor şi soţiilor să aibă grijă de pacea din familie, de naşterea şi de creşterea pruncilor“, a spus Înalt Preasfinţia Sa. Exprimându-şi bucuria că acest sfânt se află la Iaşi, unde s-a întâlnit cu Sf. Parascheva, Mitropolitul Teofan a subliniat importanţa întâlnirii oamenilor, a comuniunii lor frăţeşti, „pentru că unde sunt doi sau trei adunaţi în numele lui Hristos, Hristos, cu sfinţii Săi, este prezent“. Într-un vohod evanghelic De asemenea, IPS Mitropolit Irineu a subliniat semnificaţia procesiunii care „este într-o permanentă comuniune cu Dumnezeu, pentru că sfinţii sunt în comuniune cu Dumnezeu şi cu noi. Ei sunt prietenii lui Dumnezeu şi prietenii noştri. Şi Sf. Ier Nifon, prin această procesiune, este într-un vohod evanghelic, pentru ca să vorbească, atât prin sfinţenia vieţii sale, cât şi prin prezenţa sa aici, despre Mântuitorul Iisus Hristos, să sfinţească pe cei care se vor apropia şi care vor săruta cu multă evlavie sfintele moaşte, ca şi în acest fel să se preamărească Sfânta Treime. Prin venirea noastră aici, nu facem altceva decât să reunim din nou sufletul şi suflarea noastră românească şi ortodoxă, să-i adunăm pe sfinţi împreună, pentru ca ei să ne reunească pe noi şi să întărească legătura dragostei, pentru că Sf. Nifon, prezent aici prin capul său şi mâna sa, reprezintă gândirea teologică înaltă, gândirea noastră sufletească care să fie îndreptată spre Dumnezeu, şi mâna care lucrează şi binecuvintează“, a arătat Mitropolitul Olteniei. Moaştele Cuvioasei Parascheva şi ale Sf. Ier. Nifon, aduse apoi la Mitropolie prin poarta „Sf. Parascheva“, au fost aşezate în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei, spre a fi cinstite de credincioşi. ▲ „Ne aflăm prezent sufleteşte la Iaşi“ Cu prilejul hramului Sfintei Parascheva, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis IPS Mitropolit Teofan următorul mesaj Înalt Preasfinţia Voastră, Cu deosebită bucurie am primit scrisoarea Înalt Preasfinţiei Voastre privind organizarea la Iaşi, în perioada 12-16 octombrie, a sărbătorii Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, intrată în conştiinţa publică, în perioada de după 1989, ca fiind îngemănată cu Sărbătorile municipiului Iaşi, ajunse, acum, la cea de-a XVII-a ediţie. Anul acesta însă, municipiul Iaşi îşi adaugă în cununa de preţ a valorilor sale împlinirea a 600 de ani de atestare documentară, fapt confirmat de un important document emis de domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408. Contextul acestui popas aniversar constituie un luminos prilej de trăire, cu demnitate, a înălţătorului sentiment de preţuire a semnificaţiilor multiple ale oraşului Iaşi pentru istoria Moldovei şi a întregului popor român. Vatră a unor străvechi mărturii de civilizaţie, oraşul Iaşi s-a afirmat, ca centru urban, în epoca medievală, deodată cu principatul Ţării Moldovei, pentru a deveni, apoi, curte domnească a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare iar, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, capitală politică a Moldovei şi scaun mitropolitan. În anul 1600, oraşul Iaşi era în mod provizoriu, dar profetic, capitală a afirmării unităţii Ţărilor Române sub sceptrul domnitorului Mihai Viteazul. Capitala Moldovei a devenit centrul de strălucire statală, culturală şi spirituală a epocii domnitorului Vasile Lupu, mai ales prin aducerea aici în 1641 a moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva. Oraşul Iaşi rămâne, de asemenea, oraşul marilor mitropoliţi cărturari şi ctitori de limbă românească, Varlaam şi Dosoftei, pe care Dumnezeu a binevoit să-i aşeze între Sfinţii Săi din cer, iar pe noi ne-a învrednicit să le vedem numele înscrise în Calendarul Bisericii noastre pe când păstoream ca mitropolit la Iaşi (în 2005, Sfântul Ierarh Dosoftei şi în 2007, Sfântul Ierarh Varlaam). Cetate a unităţii panortodoxe Cetate a unităţii panortodoxe prin Sinodul din 1642 şi oraş al Unirilor româneşti (1600, 1859 şi 1918), oraşul Goliei, al Cetăţuiei şi al Galatei a fost hărăzit să fie şi oraşul unei măreţe Catedrale, ctitorie a eruditului şi luptătorului mitropolit Veniamin Costachi şi a harnicului şi evlaviosului mitropolit Iosif Naniescu. Ca leagăn al culturii, oraşul Iaşi a fost şi a rămas „dulcele târg al Ieşilor“, oraşul lui Eminescu şi al lui Creangă, oraşul teiului din Copou şi al bojdeucii din Ţicău, oraşul Junimii, al multor oameni de teologie şi ştiinţă, de literatură şi artă, de administraţie şi economie, al căror spirit dăinuie, nestins, iradiind peste timp şi spaţiu, din istoricul platou al Bisericilor voievodale Sfântul Nicolae - Domnesc şi Sfinţii Trei Ierarhi, al Palatului Culturii, al Mitropoliei şi al Primăriei, dar şi de pe colinele domoale ale Centrului Universitar ieşean. Ani de-a rândul, începând de la întâia ediţie a sărbătorilor municipiului Iaşi, am trăit personal, ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, bucuriile acestor zile de octombrie alături de ieşeni şi de pelerinii veniţi din toată ţara şi din străinătate, pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Maicii noastre Parascheva şi ale altor sfinţi din Răsăritul Ortodox. În fiecare an, de hramul Catedralei mitropolitane şi de sărbătorile oraşului, mulţumind lui Dumnezeu pentru ajutorul Lui dăruit oamenilor şi preţuind pe cei ce au locuit şi au creat aici valori, ne bucurăm de lumina evenimentului şi de comuniunea între generaţii. Prăznuirea celor 600 de ani de atestare documentară a municipiului Iaşi ne îndeamnă să fim şi mai mult rugători către Dumnezeu şi recunoscători ai moştenirii primite. Deşi reţinut la Bucureşti de multe lucrări urgente, ne aflăm prezent sufleteşte la Iaşi, în comuniune duhovnicească cu Înalt Preasfinţia Voastră, cu toţi ierarhii prezenţi la sărbătoare, cu autorităţile de stat centrale şi locale, cu preoţii, monahii, monahiile şi cu mulţimea de pelerini. Împreună cu toţi, ne plecăm duhovniceşte fruntea în faţa moaştelor Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, acestea din urmă fiind aduse acum de la Craiova, prin bunăvoinţa Înalt Preasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei, la împlinirea a 500 de ani de la trecerea la Domnul a Sfântului Ierarh Nifon, spre a spori bucuria tuturor credincioşilor închinători. Cu părintească şi frăţească dragoste în Hristos-Domnul, îndreptăm către toţi cei prezenţi la Iaşi caldă binecuvântare, cu doriri de sănătate şi pace, de bucurie şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată lucrarea sfântă şi folositoare Bisericii şi poporului nostru. ▲ „Atmosferă şi trăire asemănătoare cu cele din noaptea de Înviere“ Cerându-le să ne descrie stările lor în seara procesiunii, oamenii s-au încurcat în cuvinte. În faţa unui astfel de eveniment, aproape că n-au mai ştiut să spună nimic, găsind vorbele de prisos; s-au oprit doar la a simţi. Chiar dacă printre cei care au trăit evenimentul la marea sa intensitate s-au aflat şi alţii care au fost atraşi mai mult de spectacol, atmosfera în general s-a ridicat la o înaltă trăire spirituală. Mirela Beşliu, 14 ani: „Faptul că Sfânta a fost scoasă prin oraş să ne binecuvinteze este un lucru impresionant. Am simţit foarte multă credinţă din partea oamenilor care, deşi mâine merg la serviciu - şi, de obicei, seara de duminică este o seară de pregătire pentru a doua zi -, au venit să-i cinstească pe Sf. Parascheva şi pe Sf. Ier. Nifon. Am simţit că oamenii sunt alături de Sf. Parascheva, aşa cum este ea alături de noi, şi că găsesc orice prilej potrivit pentru a se ruga să dobândească mântuirea.“ Moise, 54 de ani: „E o seară minunată, înălţătoare, în care s-au întâlnit doi mari sfinţi. Este un prilej pentru poporul nostru ortodox în majoritate de a cinsti pe sfânta care ne ocroteşte, mai ales că anul acesta se împlinesc 600 de ani de la atestarea documentară a oraşului Iaşi. Evenimente ca acel din această seară completează şirul de evenimente care s-au organizat anul acesta la Iaşi, cu prilejul împlinirii celor 600 de ani. Era nevoie de un eveniment spiritual care să întărească această aniversare a Iaşului.“ Rareş, 6 ani (romano-catolic): „Îmi place mult aici. Uite, lumânarea mea s-a făcut mică; am stat de la început, era întreagă când am aprins-o. Voi merge să mă închin şi eu la Sfânta ori de câte ori voi avea nevoie. Mă voi gândi la ceea ce am să-i spun; e secret, nu pot spune decât ei.“ Valentina, 52 de ani: „Este ceva ce nu poate fi descris... Trăiesc un sentiment pe care cred că mulţi oameni îl întâlnesc foarte rar. Totul e impresionant, ai împresia că pluteşti. Nu ştiu să explic, cred în astfel de momente, te încearcă stări care ţin de felul fiecăruia. Am fost în aproape toţi anii de când se organizează acest pelerinaj, iar anul asta, faptul că s-a organizat noaptea aproape că readuc în atenţie atmosfera şi trăirea din noaptea Învierii.“ Viorica Ştefănescu, de 68 de ani: „Mie îmi plac deosebit de mult rugăciunile de noapte, de aceea sunt foarte bucuroasă că pelerinajul are loc pe înserate. E o adevărată feerie, simt cum sufletul se înalţă mai uşor în rugăciune.“ Violeta Antoci, 51 de ani, din Iaşi: „Vine din ce mai multă lume la Sfânta Parascheva. În ceilalţi ani era frig tare, şi stăteam ore întregi, dar nu îmi părea rău. Eu vin de mulţi ani la Cuvioasa, numai în 2003 nu am fost, că mi-a murit soţul. Şi atunci am rugat-o pe o măicuţă să-mi dea o floare de la ea, că am mare evlavie. Nu puteam să las să treacă ziua ei fără să nu am nimic de la ea. E ceva unic pelerinajul acesta. Mie îmi dau lacrimile de emoţie, e aşa ca un fior care îmi pătrunde sufletul. Şi eu cred că Sfânta face minuni, de câte ori am apelat la ea, m-a ajutat, de multe ori atunci când credeam că e imposibil să mi se rezolve o problemă. Când eram mică am avut encefalită. Şi mama mea, săraca, a alergat din spital la Sfânta, şi vă spun că din morţi m-a înviat. La boala asta, unul la o mie de oameni dacă scapă. Şi de atunci o ştiu grabnic folositoare. Am acasă o icoană a Sfintei de pe timpul războiului. Mama mea a fost în refugiu şi în timpul bombardamentelor a intrat într-o casă unde, pe un perete, numai icoana Sfintei mai atârna. Şi din acel moment nu s-a mai despărţit de ea, a purtat-o cu ea peste tot.“ (N.O., N.B.)