P e r s p e c t i v e: Un exerciţiu de antropologie culturală creştină la Maliuc
Preocupările de antropologie culturală în România au apărut relativ târziu, în prima jumătate a secolului XX, prin eforturile lui Dimitrie Gusti şi contribuţia iluştrilor săi ucenici din cadrul Şcolii Sociologice de la Bucureşti. Receptate iniţial ca simple anchete de teren, foarte utile din acest punct de vedere pentru sondajele de opinie din epocă, aceste anchete au devenit contribuţii de nepreţuit pentru etnografia românească, pentru înţelegerea habitusului poporului român. Însemnări cu caracter etnografic şi implicit antropologic avem încă de la cronicari şi de la Dimitrie Cantemir (în a sa Descriptio Moldaviae), dar profesionalizarea acestor observaţii participative ale diverselor comunităţi, grupuri de meşteşugari, diverse clase sociale, grupuri motivaţionale, grupuri de artişti etc. a fost un proces relativ recent în istoria modernă a României.
Cei care au venit dinspre etnografie către antropologia culturală au fost, mai târziu, tot dintre ucenicii lui Dimitrie Gusti, în primul rând Traian Herseni (Sociologia literaturii, Sociologia limbii, Literatură şi civilizaţie: încercare de antropologie literară), Mircea Vulcănescu (Dimensiunea românească a existenţei), Henri H. Stahl (Sociologia satului devălmaș românesc, Traditional Romanian Village Communities: The Transition from the Communal to the Capitalist Mode of Production in the Danube Region - Cambridge University Press), dar şi Paula Herseni, Xenia Costa-Foru, Ştefania Golopenţia, Floria Capsali, Christina Galitzi, Lena Constante, Ştefania Cristescu, Valeria C. Stănciulescu ş.a.
Începute în perioada interbelică, aceste studii ale căror aplicabilitate şi utilitate sunt incontestabile au fost trecute, oarecum, într-un plan secund de către autorităţile comuniste care s-au instaurat pentru o jumătate de secol la cârmele destinului cultural românesc. Antropologia culturală, vorbind despre tradiţii, despre resorturile axiologice ale neamului, despre profilul identitar românesc, despre contribuţia de necontestat a Bisericii în educarea celor de la sate, era extrem de incomodă pentru avântul simplificator al educaţiei socialiste. Duhul internaţionalizării comuniste nu putea suporta o asemenea direcţie de dezvoltare în ştiinţele socio-umane româneşti.
Astăzi există la Bucureşti o instituţie specializată în cadrul Academiei Române, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”. De reţinut că, totuşi, pe fondul dezinteresului pentru edificarea unei școli autentice de antropologie culturală în România, au reuşit să supravieţuiască preocupările serioase de antropologie fizicalistă/medicală pe care le-a iniţiat medicul şi profesorul Francisc I. Rainer.
Întâlnirile de la Maliuc, județul Tulcea (pe braţul Sulina al Dunării), au început aparent banal în 1998 prin reunirea unui grup restrâns de entuziaşti care activau în cadrul Ligii Tinerilor Creştini Ortodocşi Români - filiala Mizil, Prahova (lor li se va adăuga un grup de membri ai filialei Blejoi a LTCOR; acestora din urmă li se datorează balansarea spre un profil de antropologie culturală a taberei). Au avut loc expoziţii de fotografie, marcând astfel câmpul antropologiei vizuale (Adriana şi Corneliu Rusoiu, expoziţie care surprindea tocmai omul Deltei Dunării în mijlocul acţiunilor sale de zi cu zi).
Ediţia din 2013 (a VI-a) s-a concentrat pe tematica artistică, în tabără participând un grup de elevi de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti (sub coordonarea remarcabililor soţi întru cultură plastică Liliana Marin şi Dan Rădulescu). Tot la această ediţie a participat ca invitat şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Teodosie al Tomisului, precum și Valentin Ajder - directorul prestigioasei Edituri Eikon (a avut loc, cu această ocazie, o fabuloasă prezentare de carte cu titluri din bine-cunoscuta colecţie de sociologie a prestigioasei edituri), criticul literar Christian Crăciun, poetul George V. Precup, actorul Mihai Coadă - un activ intelectual creştin ortodox, prof. dr. Catherine Mary Spiro (americancă ortodoxă, doctor în psihologie).
Trebuie însă subliniată contribuţia generoasă a unui mare suflet, părintele profesor Mihai Milea de la Buzău, conducătorul Fundaţiei pentru copii şi tineret „Sfântul Sava” de la Buzău, cel care ne-a pus la dispoziţie gratuit aşezământul de la Maliuc. Nu trebuie omisă nici contribuţia generoasă a doamnei avocat Carmen Ciocan, preşedinta Asociaţiei Social-Culturale „Radu Tudoran” din Tulcea, care găzduieşte atelierele taberei (pictură, sculptură, dans popular, expoziţii de fotografie) în cadrul hotelului „Salcia” de la Maliuc, prezentarea documentarelor şi a prelegerilor, lansările de carte etc.
Începând din 2015, tabăra îşi va schimba numele în Tabăra Creştină de Convorbiri Antropologice. Se poate spune că atunci s-a dat taberei o tentă de antropologie culturală în sensul strict al cuvântului, pentru că tot atunci s-au pus bazele Societăţii Prahovene de Antropologie Generală - cu contribuţia Anişoarei Ştefănucă (cercetător), directoarea Centrului Judeţean de Cultură Prahova.
În perioada 17-22 august 2019 se va desfăşura ediţia a XI-a a taberei de la Maliuc, având tema „Satul românesc între tradiţie şi provocările globalizării”. Tema este foarte generoasă din perspectiva cercetării etno-antropologice. Se vor dezbate aspecte ale relevanţei tradiţiilor într-o lume din ce în ce mai supusă secularismului, despre impactul schimbărilor economice şi sociale asupra satului „tradiţional”, despre depopularea şi îmbătrânirea satelor ca un efect al migraţiei internaţionale, despre clivajul uriaş între rural şi urban, despre „urbanizarea” satelor în arhitectură, despre modul în care economicul afectează zonele culturale rurale protejate etc.
Totodată, va continua secţiunea prezentării de carte: romanul lui George Lixandru, Peregrinul dintre două lumi (Editura Princeps Multimedia, Iaşi, 2018), şi remarcabila antologie din contribuţiile membrelor Şcolii Sociologice de la Bucureşti, publicată în 2018 la Eikon, sub îngrijirea Theodorei-Eliza Văcărescu, Personajele acestea de mâna a doua. Din publicaţiile membrelor Şcolii Sociologice de la Bucureşti.