Pădurile din Balcani, ameninţate de proiecte imobiliare haotice şi defrişări

Pădurile din Balcani sunt vizate de numeroase ameninţări precum tăierile ilegale de lemne, proiectele imobiliare haotice sau incendiile provocate, în multe cazuri, de mâna omului. "Toate acestea reprezintă multiple ameninţări pentru pădurile din această zonă, considerate adevărate comori ale biodiversităţii", relatează Agenţia France Presse (AFP), într-un comentariu referitor la situaţia din mai multe ţări, inclusiv din România.

Mai multe parcuri naţionale din această regiune a Europei, unde trăiesc vaste populaţii de urşi şi lupi, au marcat la finele săptămânii trecute (sâmbătă, 22 mai - n.r.) Ziua Internaţională a Biodiversităţii, pentru a-i sensibiliza pe cetăţeni faţă de aceste provocări, notează AFP în deschiderea materialului. Potrivit specialiştilor citaţi de agenţia de presă franceză, Albania se confruntă cu cea mai alarmantă situaţie, în condiţiile în care, înainte de 1990, teritoriul ţării era acoperit în proporţie de 51% de păduri, iar suprafaţa s-a redus la un procent de doar 25% în ultimii 20 de ani. În regiunea sudică a ţării, peste 100 de hectare de pădure au fost tăiate la Vlora pentru a construi ilegal clădiri, atrag atenţia reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Pădurilor din Albania. Iar tăierile ilegale, de zece ori mai multe decât cele făcute în mod legal, potrivit statisticilor oficiale, afectează şi parcul naţional Lura, considerat de specialişti una dintre bijuteriile Balcanilor. Deşi sunt prevăzute în lege, sancţiunile nu au dus la nici un proces penal în această ţară, notează AFP. Peste 180 mii de hectare defrişate ilegal în România În România, care are cea mai mare suprafaţă de păduri virgine din Europa, după Rusia (300 mii de hectare), situaţia este asemănătoare, se arată în materialul AFP. În Parcul naţional Piatra Craiului, din Munţii Carpaţi, circa 300 hectare de pădure au fost defrişate în perioada 2004-2007, potrivit organizaţiei neguvernamentale "Agent Green". "Este un dezastru. Dacă se continuă aşa, (regiunea) se va transforma într-un deşert", a afirmat un militant al organizaţiei. Într-o ţară în care comuniştii au confiscat proprietatea privată, retrocedările făcute după întoarcerea la democraţie, în 1989, au avut un impact negativ asupra pădurilor, a declarat pentru AFP secretarul de Stat pentru Păduri din Ministerul Mediului, Cristian Apostol. "În acea perioadă, deşi aveam legea, nu existau structurile de control necesare pentru a evita ca proprietarii să defrişeze terenurile retrocedate", a explicat oficialul român. "Deşi autorităţile confiscă anual circa 170 mii de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal, din 25 mii de procese verbale întocmite de pădurari în ultimii trei-patru ani, numai două s-au soldat cu condamnări", a precizat secretarul de stat, care explică acest fenomen prin faptul că legea este "interpretabilă". Potrivit rapoartelor Ministerului Mediului, peste 180 mii de hectare au fost defrişate ilegal în România, începând din 1990. Sute de mii de hectare defrişate sau arse în Serbia, Bosnia, Macedonia În Serbia, unde există de asemenea păduri intacte, asociaţia "Endemit" denunţă defrişările masive făcute în parcul naţional Kopaonik pentru construirea unor terenuri de sport. "Guvernul nostru trebuie să hotărască dacă strategia sa este dezvoltarea turismului sau protejarea mediului", susţin oficialii asociaţiei. În Bosnia, unde războiul din perioada 1992-1995 a cauzat pagube importante, 1.200 de gatere din 1.800 ar fi ilegale, potrivit presei din această ţară. De asemenea, incendiile, declanşate intenţionat sau din greşeală, reprezintă unul dintre cele mai mari pericole pentru pădurile din Balcani, cel mai grav caz din ultimii ani fiind înregistrat în Macedonia, unde peste 35 de mii de hectare au ars, în 2007. Despăduririle făcute după bunul plac duc la alunecări de teren, inundaţii şi periclitează supravieţuirea urşilor, avertizează asociaţia Fondul mondial pentru natură (WWF). Puse în faţa acestor pericole, Guvernele şi organizaţiile neguvernamentele au început să ia, în ultimii ani, o serie de măsuri. "În Croaţia, legea limitează cu stricteţe construcţiile autorizate în zonele împădurite, iar România va înăspri sancţiunile împotriva comerţului ilegal cu lemne. De asemenea, se intensifică plantarea de arbori în zona Balcanilor: 6 mii de hectare pe an în Serbia, 15 mii de hectare prevăzute doar pentru acest an în România şi 30 milioane de arbori în Macedonia", precizează AFP. Preşedintele asociaţiei Agent Green din România, Gabriel Păun, atrage însă atenţia, în încheierea materialului, că lupta împotriva defrişărilor ilegale trebuie continuată susţinut, deoarece arborii plantaţi în prezent "vor deveni o pădure matură abia în 80 de ani". (B.C.)