Parastas pentru Arhiepiscopul Justinian, la Mănăstirea Rohia
La împlinirea unui an de la trecerea la cele veşnice a Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, la Mănăstirea „Sfânta Ana” - Rohia, Maramureş, a fost oficiată Sfânta Liturghie, urmată de slujba parastasului, de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în prezenţa a peste 1500 de credincioşi.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de Preasfinţitul Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, şi Preasfinţitul Petroniu, Episcopul Sălajului, şi de un sobor de preoţi din care au făcut parte pr. Iustin Tira, vicar administrativ la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, pr. Vasile Augustin, vicar administrativ la Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, arhim. Timotei Bel, exarh mănăstiresc, stareţul Mănăstirii din Scărişoara Nouă, arhim. Ioachim Tomoiagă, consilier cultural eparhial social-filantropic şi misionar, arhim. Casian Filip, eclesiarhul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, arhim. Macarie Motogna, stareţul Mănăstirii Rohia, arhim. Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei, protos. Agaton Oprişan, stareţul Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” - Petrova, Ioan Socolan, protopopul de Satu Mare, Florin Stan, protopopul Lăpuşului, Ioan Bunea, protopopul de Dej. Slujba a fost oficiată în biserica nouă a Mănăstirii Rohia, recent pictată, în prezenţa unei mulţimi de credincioşi, preoţi, monahi. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala „Arhanghelii” a preoţilor din Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, dirijată de pr. Petrică Aurelian Covaciu.
În cuvântul de învăţătură intitulat „Părintele spiritual al Maramureşului şi al întregii Transilvanii”, IPS Mitropolit Andrei a subliniat caracteristicile duhovniceşti ale Arhiepiscopului Justinian: „Din ce în ce ne este mai dor de el. Pentru că se împlineşte adesea cuvântul Sfântului Pavel care zice: «De-aţi avea 10.000 de învăţători, n-aveţi mai mulţi părinţi». Ne aducem aminte că în mai multe rânduri, înainte de a pleca în lumea cealaltă, părintele nostru, Arhiepiscopul Justinian, a repetat: «Îmi va fi tare greu după ce voi muri, pentru că toată ziua mă voi certa cu Dumnezeu pentru voi, pentru fiecare». E greu să cuprindem într-un cuvânt multele virtuţi ce l-au caracterizat, dar subliniez câteva dintre ele. A fost un mărturisitor pentru Domnul Iisus Hristos. A fost omul dragostei şi al îngăduinţei. Oricine îi trecea pragul, oricine îl aborda pleca cu sufletul mângâiat, chiar dacă suferinţa lui nu se termina pe loc, pleca cu sufletul împăcat şi cu încrederea în Dumnezeu că până la urmă îl va ajuta degrabă. A fost un om în jurul căruia a radiat zefirul sfinţeniei. După ce i-a primit pe toţi, i-a iubit pe toţi, s-a rugat pentru toţi. S-a rugat pentru noi, s-a rugat pentru toţi cei ce au apelat la rugăciunea lui. Apoi, le-a purtat sarcinile la toţi, pentru că acesta este părintele spiritual”
PS Episcop Iustin l-a evocat pe cel alături de care a slujit în demnitatea de arhiereu 22 de ani şi câteva luni: „Se împlineşte un an de zile de când bunul nostru părinte, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian, a fost chemat de Dumnezeu în Patria Cerească, să fie aşezat în Soborul Arhiereilor, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Atunci, în zilele în care l-am jelit, n-a fost un ochi care să nu verse o lacrimă, nici faţă să nu fie brăzdată de şuvoaie de lacrimi, pentru că părintele nostru, care a slujit Biserica noastră Ortodoxă 75 de ani şi, deopotrivă poporul român, fiind ctitor de suflete, ctitor de cultură, ctitor de aşezăminte sfinte, ctitor al multor zidiri de oameni şi personalităţi, s-a mutat dintre noi. Sigur că aceasta este rânduiala firii. Dar parcă noi am fi dorit să mai rămână cu noi. Oricum, astăzi ne-am îndeplinit o sfântă şi binecuvântată datorie, una bineplăcută lui Dumnezeu şi oamenilor, sufletelor şi inimilor noastre, şi anume să ne întâlnim aici în Muntele cel Sfânt, unde a rămas statornic, în vremuri grele şi în vremuri frumoase. Şi datorită statorniciei Înaltpreasfinţiei Sale, a înflorit această vatră monahală plină de sfinţenie, iar astăzi, dacă se rectitoreşte, se reînnobilează toată această zidire este pe temelia pe care a adus-o părintele nostru Arhiepiscop Justinian”.
La poarta de intrare în Mănăstirea Rohia, cei peste 1.500 de credincioşi au primit fiecare câte o lumânare de ceară, pe care s-o aprindă la slujba de pomenire oficiată de soborul de ierarhi, preoţi şi diaconi. Au fost prezenţi preoţii din Centrul Eparhial, protopopii, stareţi, monahi, preoţi.