Părintele profesor Florin Bucescu a trecut la cele veşnice
Părintele profesor Florin Bucescu, doctor în muzică, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf, conferenţiar universitar la Universitatea Naţională de Arte „George Enescu” din Iaşi, a trecut sâmbătă, 21 septembrie 2019, la cele veşnice.
Părintele conf. dr. Florin Bucescu, doctor în muzică, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf şi cadru universitar, a trecut la Domnul, sâmbătă, 21 septembrie 2019.
Slujba Înmormântării va avea loc astăzi, 23 septembrie, la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” - Talpalari, începând cu ora 12:00, urmând ca trupul neînsufleţit să fie depus, apoi, la Cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
Părintele profesor s-a născut la data de 18 mai 1936, în localitatea Broscăuţii Noi, judeţul Storojineţ din Bucovina de Nord - astăzi Ucraina, fiind fiul preotului Casian şi al prezbiterei Eufrosina. A învăţat la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi, a urmat studiile Institutului Teologic din Bucureşti (1953-1957) şi ale Conservatorului de Muzică „George Enescu” din Iaşi (1962-1967). De asemenea, a urmat studii de doctorat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, obţinând în 2002 titlul de doctor cu teza „Cântarea psaltică în manuscrisele moldoveneşti din secolul al XIX-lea”. În perioada 1990-1991, părintele Bucescu a fost lector universitar la Institutul Teologic din Iaşi, iar din 1995, conferenţiar universitar la Universitatea de Arte din Iaşi. Din 1992 a fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor şi a fost numit în 1997 preot suplinitor la Parohia „Naşterea Maicii Domnului” Talpalari - Iaşi. Părintele Florin Bucescu a fost profesor de limba română, istorie şi muzică la Iaslovăţ (Suceava), profesor de muzică la Liceul „Costache Negruzzi” din Iaşi, profesor de muzică vocală la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi şi cadru didactic la Seminarul Teologic „Vasile cel Mare” din Iaşi (1995-2005). Totodată, a fost membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Ca semn de înaltă preţuire, părintele Florin Bucescu a primit în 2011 cea mai înaltă distincţie a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, „Crucea Moldavă”.
În decursul anilor, părintele profesor a avut o bogată activitate de cercetare, redactare şi publicare a unor volume şi studii, în domeniile: Folclor muzical - Etnomuzicologie, Cărţi didactice de muzică religioasă, Istoria învăţământului ieşean, Muzică religioasă - Bizantinologie şi paleografie, Interpretare muzicală ş.a., printre care amintim:
- Volumul Învăţarea cântărilor Sfintelor Liturghii, Colecţie şi ghid metodic, Iaşi, 1998, Ed. Trinitas;
- Corul de cameră al Sindicatului de Învăţământ, Iaşi, 1973, editat de Casa Corpului Didactic Iaşi;
- Activitatea muzicală la Liceul internat „Costache Negruzzi” din Iaşi, în Anuarul Liceului, editat cu ocazia Centenarului acestuia, 1895-1995.
- Psalmii lui Dosoftei în folclorul muzical - studiu comparativ, inserat în Psaltirea în versuri, 1673, Ed. critică de N. A. Ursu, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Iaşi, 1974;
- Grigore Panţiru şi muzica veche, în „Cronica”, Iaşi, 7 martie 1982;
- Un pasionat cercetător al muzicii medievale: Grigore Panţiru, în revista „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, 1989;
- Manuscrisele psaltice ale lui Theodor V. Stupcanu, în revista „Byzantion”, vol. II, Iaşi, 1996;
- Activitatea ieşeană a profesorului Gheorghe Ciobanu. In memoriam, în revista „Byzantion”, vol. II, Iaşi, 1996;
- Un muzician ieşean pe nedrept uitat: Gheorghe I. Dima, în revista „Byzantion”, vol. II, Iaşi, 1996;
- Sebastian Barbu-Bucur şi restituirea Psaltichiei româneşti, în revista „Muzica”, Editura Muzicală, Bucureşti, iunie, 1997;
- Manuscrisele psaltice de la Biblioteca Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în „Byzantion romanicon”, vol. V, UAGE, Iaşi, 1999;
- Documente importante de muzică bizantină şi psaltică în bibliotecile din Iaşi, în „Acta Musicae Byzantinae”, vol. I, nr. 1, Revista Centrului de Studii Bizantine Iaşi, 1999;
- Contribuţii la cunoaşterea activităţii muzicale a protopsaltului Ştefan Paltinescu, în „Byzantion”, vol. V, UAGE, Iaşi, 1999;
- Pregătirea reformei hrisantice. Înnoiri muzicale în creaţia precursorilor, în „Acta Musicae Byzantinae”, vol. II, nr.1, Revista Centrului de Studii Bizantine Iaşi, 2000;
- Sentimentul religios şi expresia cântării religioase la români, în Muzica sacră, Viorel Munteanu, Iaşi, Ed. Trinitas, 2004, şi altele.
„E mare lucru să avem încredere că Dumnezeu nu părăseşte lumea. De aceea, pentru mine, care sunt profesor de muzică, muzician şi preot, una din cele mai emoţionante cântări este «Cu noi este Dumnezeu», care este venită din Vechiul Testament, dar până azi se cântă. Dumnezeu nu ne părăseşte şi e cu noi. ş…ţ Unul singur este Adevărul, şi noi, aşa, doar pe lângă El şi cu inima cea bună. Eu am o speranţă mare că foarte mulţi se vor mântui, dar nu prin meritele lor, ci prin mila Domnului, pentru rugăciunile altora pentru ei. Rugăciunea pentru celălalt ce înseamnă? Dragoste pentru celălalt!”, a mărturisit părintele profesor într-un interviu acordat în anul 2013 pentru portalul doxologia.ro
Dumnezeu să-l ierte şi să-l aşeze în rândurile drepţilor!