Patrimoniul bisericesc, valoare şi simbol

În prima sesiune din cadrul celui de-al V-lea atelier regional „Valoare şi simbol - conservarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului religios“, care s-a desfăşurat ieri, 13 mai, la Centrul naţional pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae“, discuţiile au fost axate pe promovarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului bisericesc. În acest sens au fost prezentate şi dezbătute reglementări, metodologii şi metode de atestare şi recunoaştere a pictorilor bisericeşti; reglementări, metodologii şi metode de lucru cu privire la şantierele de restaurare şi conservare, precum şi hotărârile Sfântului Sinod cu privire la domeniul patrimoniului bisericesc. „Această întâlnire este foarte importantă întrucât este prima de acest fel şi cu acest prilej încercăm să punem la punct un program al tuturor problemelor, fie rezolvate, fie nerezolvate, dar şi al celor care pot apărea, precum au reieşit în urma discuţiilor cu participanţii. Din păcate, ne confruntăm cu numeroase probleme care trenează de foarte mulţi ani, precum problema restaurării monumentelor, a devizelor şi documentaţiilor deficiente, mai ales că legile actuale economice sunt altele decât cele care au existat mai înainte şi astfel că şi Biserica trebuie să se adapteze noilor cerinţe, iar atribuţiile şi responsabilităţile, împărţite“, a spus Dan Mihai Ivanovici, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Patrimoniu religios. 

Întrunirea consilierilor responsabili de sectoarele culturale şi patrimoniu bisericesc ale fiecărei eparhii din ţară continuă seria de ateliere regionale din cadrul proiectului FORTE cu privire la dimensiunea educaţională a incluziunii sociale, fiindcă şi patrimoniul bisericesc reprezintă o componentă deosebit de importantă. „Atunci când vorbim de patrimoniu cultural bisericesc, facem o oarecare distincţie din lipsă de cunoaştere şi nu înţelegem că patrimoniul bisericesc din România este cea mai importantă componentă a patrimoniului cultural naţional. Astfel, cei care nu cunosc valoarea simbolică şi valoarea intrinsecă a patrimoniului cultural religios, care este deţinut în mare parte de Biserica Ortodoxă Română, sunt într-un fel lipsiţi de ceea ce înseamnă dimensiunea fundamentală a educaţiei pentru frumos, pentru artă, pentru valoare. De aceea, am vrut ca în contextul proiectului FORTE şi această dimensiune deosebit de valoroasă să fie prezentă în cadrul atelierelor regionale, pentru că din punctul nostru de vedere, incluziunea socială nu se reduce la a asista social pe cineva, ci la a-l pune în valoare în deplinătatea existenţei persoanei umane“, a precizat părintele consilier patriarhal Dorel-Nicolae Moţoc, secretarul general al Federaţiei Filantropia şi managerul proiectului FORTE.

 

Evenimentul „Valoare şi simbol - conservarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului religios“ continuă şi azi.