Pe scurt

Atacurile din Marea Britanie, comise de militanţi amatori

Modul de organizare, programarea şi ţintele vizate de cele două atentate eşuate de la Londra şi atacul de la Glasgow sugerează o campanie iniţiată de militanţi islamişti fermi, dar amatori, pe fondul preluării puterii de către premierul Gordon Brown, comentează Reuters. Brown a exclus, duminică, orice asociere cu preluarea funcţiei de premier, precizând într-un interviu că atacurile din Marea Britanie erau anticipate de „luni de zile“. Comploturile precedente au vizat doar Londra, niciodată Scoţia, prin urmare incidentul produs sâmbătă la Glasgow creează impresia unei serii de mesaje violente transmise în mod deliberat noului premier, scoţian de origine. Pe de altă parte, surse oficiale iordaniene au precizat că unul dintre suspecţii arestaţi după atentatele eşuate din Marea Britanie este un chirurg iordanian cu numele de Mohammed Jamil Abdelkader Asha. Asha deţine un paşaport iordanian şi este de origine palestiniană, soţia acestuia, de asemenea implicată în atentatele eşuate, a fost la rândul ei arestată de poliţia britanică, potrivit surselor care au solicitat anonimatul. Bush şi Putin încearcă să se calmeze reciproc În cursul zilei de ieri, preşedintele rus Vladimir Putin, aflat în viziă în SUA, a discutat cu omologul său american, George Bush, despre chestiuni fierbinţi, cum sunt plasarea scutului american antirachetă în Europa Centrală, statutul provinciei sârbe Kosovo şi dosarul nuclear iranian. Deşi americanii doresc refacerea unei anumite încrederi reciproce, care a fost serios afectată în ultima vreme, oficialităţi din partea ambelor ţări avertizează că nu sunt aşteptate progrese majore în reducerea diferenţelor. În cursul săptămânii, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a cerut Rusiei şi Occidentului să-şi modereze retorica, spunând că nu e nici un motiv să vorbească „prin intermediul megafoanelor“. Rusia este nemulţumită de scutul antirachetă propus de Statele Unite, în special de planurile de amplasare a unui radar în Cehia şi a zece interceptoare de rachete în Polonia. Parchetul israelian dă explicaţii pentru păsuirea preşedintelui Parchetul israelian a solicitat duminică un răgaz suplimentar de 48 de ore pentru a-şi justifica compromisul în cazul delictului sexual de care a fost acuzat fostul preşedintele israelian Moshe Katzav. Acest compromis i-a permis lui Katzav să scape de închisoare. Fostul preşedinte israelian şi-a recunoscut responsabilitatea pentru „hărţuire sexuală“, „acte indecente“, „intimidarea martorului“, dar împotriva sa nu s-a reţinut acuzaţia de „act de viol“, din lipsă de probe solide. Acest ultim capăt de acuzare l-ar fi trimis direct la închisoare pe Moshe Katzav. Compromisul a suscitat nemulţumirea din partea organizaţiilor feministe şi a Mişcării pentru o bună guvernare. Circa 20.000 de manifestanţi au ieşit sâmbătă seara pe străzile oraşului Tel Aviv pentru a-şi exprima protestul faţă de respectiva decizie.