Pelerinaje şi procesiuni în cinstea Sfintei Cruci
Mii de pelerini au cinstit Sfânta Cruce prin pelerinaje şi procesiuni, la hramurile lăcaşelor de cult închinate sărbătorii din 14 septembrie, între acestea fiind Mănăstirea Lupşa, din judeţul Alba şi Mănăstirea Prislop, judeţul Hunedoara.
La praznicul Înălţării Sfintei Cruci, credincioşii din Munţii Apuseni şi pelerinii din întreaga eparhie a Alba Iuliei au participat la slujbele de la Mănăstirea Lupşa cu prilejul sărbătorii „Înălţarea Sfintei Cruci“, hramul mănăstirii. Mănăstirea Lupşa este una dintre cele mai vechi vetre monahale de pe Valea Arieşului. A fost întemeiată de călugării care sihăstreau în Ţara Moţilor, având un deosebit rol duhovnicesc pentru credincioşii din satele vecine.
Cu prilejul hramului, în mijlocul obştii conduse de stareţul Melchisedec Ungureanu, s-a aflat Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, care, în ajun, a participat la slujba privegherii, iar în ziua hramului a săvârşit Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie pe un podium special amenajat în incinta mănăstirii, în mijlocul unui sobor de preoţi şi diaconi şi a unei mari mulţimi de credincioşi.
Tot în cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit un ierodiacon pe seama Mănăstirii Lupşa. La finalul slujbei, IPS Irineu le-a adresat celor prezenţi un cuvânt de învăţătură despre aflarea Cinstitei Cruci, biruinţa Crucii, şi despre evenimentul Înălţării Sfintei Cruci în cetatea Ierusalimului de către Patriarhul Macarie la 14 septembrie 335. Credincioşii şi pelerinii veniţi la Hramul Mănăstirii Lupşa s-au putut închina şi la o bucată din lemnul Sfintei Cruci, întorcându-se la casele lor binecuvântaţi şi încărcaţi duhovniceşte.
Sărbătoare la Prislop
De praznicul Înălţării Sfintei Cruci, Mănăstirea Prislop, din judeţul Hunedoara, şi-a serbat unul dintre hramuri. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, alături de Preasfinţitul Andrei Făgărăşeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Slujba religioasă, la care au participat numeroşi credincioşi, a fost oficiată în altarul de vară, amenajat în imediata apropiere a bisericii Mănăstirii Prislop.
În cadrul sfintei slujbe, Preasfinţitul Episcop Gurie, a hirotonit în treapta de preot pe diaconul Cosmin Gabriel Apetroaei, pe seama bisericii cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt“, din Parohia Cinciş Cerna, Protopopiatul Deva, amintind, totodată, despre misiunea şi importanţa preotului în mijlocul credincioşilor într-o parohie, spunând că „preotul trebuie să fie alături de păstoriţii săi atât în momente de fericire, cât şi în momente de tristeţe şi încercări“.
Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, în cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, a vorbit despre importanţa Sfintei Cruci în viaţa credincioşilor şi despre descoperirea acesteia de către împărăteasa Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor de către Episcopul Macarie. Chiriarhul locului, Preasfinţitul Gurie a mulţumit tuturor oaspeţilor pentru bucuria de a sluji împreună, săvârşind apoi o slujbă de pomenire la mormântul părintelui Arsenie Boca.
Mănăstirea Prislop a constituit în timpul vremurilor care s-au scurs peste dânsa un focar de spiritualitate, un centru deosebit al evlaviei şi al rezistenţei credinţei ortodoxe. De aceea, cu multă dragoste, credincioşii din toate colţurile ţării participă în fiecare an la hramul acesteia. Mănăstirea Prislop a fost întemeiată, potrivit tradiţiei, la cumpăna secolelor XIV-XV, de către Sfântul Nicodim, considerat reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc medieval. Lăcaşul de cult al mănăstirii a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti, fiind supus în timp mai multor renovări. De numele acestui aşezământ monahal din Ţara Haţegului se leagă numeroase exemple de înaltă vieţuire duhovnicească, cele mai cunoscute fiind Sfântul Ioan de la Prislop, canonizat în 1992 şi prăznuit în fiecare an la 13 septembrie, şi marele duhovnic Arsenie Boca (1910-1989), personalitate marcantă a monahismului românesc din secolul XX.
Pelerinajul Crucii la Aţel
În localitatea Aţel, din judeţul Sibiu, a avut loc pentru a cincea oară consecutiv un pelerinaj al Crucii pe străzile satului. Manifestarea duhovnicească a fost organizată în ajunul praznicului Înălţării Sfintei Cruci, ca o mărturisire de credinţă şi ca o cinstire adusă altarului pe care Mântuitorul Iisus Hristos S-a jertfit pentru mântuirea oamenilor. Pelerinajul Crucii a fost precedat de slujba Vecerniei şi de Litie, oficiate într-unul din cele trei lăcaşuri de cult din Aţel, cu hramul „Sfântul Gheorghe“.
După slujbele religioase, mulţimile de credincioşi, împreună cu preotul Nicolae Clinciu, au mers la intrarea în sat pentru a porni pelerinajul închinat Sfintei Cruci. Credincioşii au purtat în braţe cele trei cruci de la bisericile din sat şi au cântat pricesne închinate acestui mare praznic.
„Am pornit de la prima troiţă din sat şi am oprit la fiecare din cele 13 troiţe ridicate de credincioşii noştri şi de autorităţile locale. La fiecare oprire, am citit câte un condac şi câte un icos din Acatistul Sfintei Cruci. Am pomenit la fiecare troiţă şi pe ctitorii acestora“, ne-a explicat părintele Nicolae Clinciu.
Pelerinajul Crucii de la Aţel s-a încheiat la Biserica „Sfânta Treime“ din satul sibian, unde s-a citit rugăciunea de la sfârşitul Acatistului închinat Sfintei Cruci şi s-a oficiat o slujbă de mulţumire pentru toate darurile primite de la Dumnezeu în acest an. După slujbă, aşa cum este obiceiul la Aţel, cei aproape 100 de credincioşi din sat prezenţi la manifestare au adus icoane şi cruciuliţe spre a fi sfinţite. Pelerinajul de Înălţarea Sfintei Cruci de la Aţel a căpătat amploare în ultimii ani şi este o noutate în această zonă. „Oamenii s-au ataşat de acest pelerinaj şi au simţit ajutor de la Mântuitorul Iisus Hristos în viaţa lor de zi cu zi. Anul acesta am avut bucuria de a avea printre noi şi credincioşi din satele vecine, dornici să participe la această manifestare duhovnicească deosebită pentru noi toţi“, ne-a mai spus preotul Nicolae Clinciu.