Pelerini la Mănăstirea Sfinţilor Brâncoveni din Cârlomăneşti

De sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi-a serbat hramul şi Mănăstirea Cârlomăneşti din Arhiepiscopia Dunării de Jos. Cu acest prilej, Înalt Preasfinţitul Casian, chiriarhul eparhiei, a slujit Sfânta Liturghie arhierească la acest aşezământ monastic din nordul judeţului Galaţi.

Credincioşii gălăţeni s-au îndreptat pe 16 august către Mănăstirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni din Cârlomăneşti, prezentată în istoric drept "moştenitoarea, peste veacuri, a tradiţiilor monahale din zona Cârlomăneşti - Cerţeşti - Căuieşti din nordul judeţului Galaţi, în care mărturiile referitoare la vechi aşezări sihăstreşti urcă până în secolul al XV-lea". Viaţa monahală la Cârlomăneşti s-a reluat începând cu anul 1997, călugării vieţuind, pentru început, în bordeie săpate sub pământ. În timp, s-a ridicat un paraclis, sfinţit în vara anului 2004, a cărui pisanie mărturiseşte: "Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, istorica Mănăstire Cârlomăneşti, după o lungă părăsire şi desfiinţare, s-a redeschis în 17 septembrie 1997 din iniţiativa, cu binecuvântarea şi cu sprijinul Înalt Preasfinţitului Casian, Episcopul Dunării de Jos. S-a zidit din temelie biserica paraclis cu hramul Sfinţii Mucenici Brâncoveni, precum şi corpul nou de chilii, începând din 1999. S-a amenajat întreg spaţiul mănăstiresc, pentru reluarea ritmului vieţii monahale, în pofida multor neajunsuri şi dificultăţi, începutul fiind în bordeie, sub pământ". Mănăstirea readuce la viaţă natura Cu timpul, ansamblul monastic s-a dezvoltat, prin purtarea de grijă a Centrului Eparhial şi a Protoieriei Tecuci. Paraclisul ridicat la începutul anilor 2000 se continuă cu un corp de chilii, în incintă a fost amenajată o trapeză pentru vieţuitori şi pelerini, iar vechea biserică mănăstirească, găsită într-o stare de avansată degradare, îşi recapătă forma iniţială. Ridicată la începutul secolului al XIX-lea, biserica din cărămidă este în plin proces de restaurare. Împrejurul mănăstirii, preoţii şi credincioşii eparhiei au plantat liziere de salcâm, alungând cenuşiul unui sol uscat pentru a face loc unui peisaj verde în acest cadru natural deosebit. La Sfânta Liturghie au participat credincioşi din nordul judeţului Galaţi, primarii comunelor apropiate mănăstirii, precum şi domnul Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, aflat în vizită de lucru în teritoriu. Preoţii eparhiei care desfăşoară programul Patriarhiei Române "Hristos împărtăşit copiilor" au venit însoţiţi de tinerii beneficiari ai activităţilor. În faţa altarului de vară amenajat între paraclisul nou şi biserica din cărămidă au fost aşezaţi copiii ce alcătuiesc grupul folcloric al Parohiei Lieşti, sub coordonarea părintelui Titi Gabor. Înveşmântaţi în costume naţionale, aceştia au oferit un program de cântece tradiţionale româneşti, printre care şi Balada Sfinţilor Martiri Brâncoveni. Importanţa renaşterii mănăstirii În cuvântul de învăţătură rostit la sfârşitul Sfintei Liturghii, Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a amintit celor prezenţi importanţa renaşterii Mănăstirii Cârlomăneşti pentru comunitatea lor: "Suntem pelerini, călători, în acest loc, odinioară pustiu şi neprimitor, cu o ruină, pe brânci, cu neorânduială, cu lipsă de verdeaţă, cu lipsă de viaţă. Acum, locul acesta este un loc unde, cel puţin o dată în an, curtea devine biserică, pentru că aici a binevoit Dumnezeu, după secole multe, să se întâlnească, la pasul dintre Moldova şi Ţara Românească, evlavia apărată cu crucea şi cu sabia de Sfântul Ştefan cel Mare". "Întâistătătorul pe tronul muceniciei din neamul românesc" Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu a fost numit "întâi-stătătorul pe tronul muceniciei din neamul românesc", cel care "a schimbat tronul împărătesc al ţării cu tronul de tortură şi de chin, tocmai în ziua Adormirii Maicii Domnului, la Constantinopol, în anul 1714". IPS Casian a elogiat faptul că domnitorul Constantin Brâncoveanu "respecta mai mult ţara lui şi legea creştinească decât cerinţele sultanului. Şi pentru că era un domn cult, pentru că avea consilieri din Europa, pentru că zidea cele mai frumoase biserici, pentru că tipărea cele mai sfinte cărţi, pentru că a pregătit tipărirea Bibliei în limba românească pentru prima dată, pentru că avea cel mai învăţat mitropolit, pe Sfântul Antim Ivireanul, când a văzut sultanul că se dezvoltă Ţara Românească, se dezvoltă limba românească, se construiesc cetăţi şi case şi biserici frumoase, l-a chemat la Constantinopol. Pentru că dezvoltase economia ţării foarte mult, a bătut monedă de aur şi, pentru că n-a cerut voie sultanului, a fost închis la închisoarea groaznică de pe Bosfor numită Edi-Kule ş"a celor şapte turnuri", n.r.ţ. Tinerii îi învaţă pe tineri La invitaţia arhiepiscopului Dunării de Jos, tinerii grupului folcloric de la Lieşti au prezentat celor de vârsta lor istoria martiriului familiei domnitorului, în versurile Baladei Sfinţilor Brâncoveni Astfel, tinerii prezenţi la hramul mănăstirii au primit de la alţi tineri, asemenea lor, îndemnul: "Să ştiţi c-a murit creştin, Brâncoveanu Constantin!" Înaintea tinerilor şi a vârstnicilor, deopotrivă, IPS Casian a arătat ce înseamnă, cu adevărat, hramul unei mănăstiri: "Acesta este hramul unei mănăstiri: Să ne adune pe toţi, de toate vârstele, într-o familie, să ne întărească în credinţă, să ne unească prin credinţă şi să ne bucure că suntem împreună, tineri şi vârstnici". Pregătirea duminicii românilor migranţi Întrucât zona de nord a judeţului Galaţi se confruntă cu provocările fenomenului migraţiei, majoritatea părinţilor fiind plecaţi să lucreze în străinătate, IPS Casian a invitat în faţa credincioşilor două copile din zonă care să descrie cum se desfăşoară viaţa în familie în absenţa unuia sau a ambilor părinţi. Cu o sinceritate cum numai în graiul unui copil mai poţi găsi, acestea au mărturisit că îşi revăd tatăl doar de două ori într-un an, iar acest lucru este interpretat de unii copii drept prilej de bucurie pentru că "pot face ce vor". O adevărată provocare pentru preoţi, ca îndrumători spirituali, şi un semnal de alarmă venit din partea unui copil! IPS Casian a lansat un îndemn, înaintea duminicii dedicate de Sfântul Sinod românilor migranţi: "Să învăţăm ca, dacă mergem în străinătate, să nu ne înstrăinăm, ci să mergem acolo pentru a aduce mai multe bunuri în ţara noastră, copiii să fie mai fericiţi acasă, casele să fie mai frumoase, dar credinţa să fie adevărată!" Agapă frăţească după Sfânta Liturghie Preacuviosul Arhimandrit Epifanie Bulancea, de la Mănăstirea Măgura Ocnei din judeţul Bacău, unul dintre donatorii şi binefăcătorii Mănăstirii Cârlomăneşti, şi-a manifestat bucuria de a participa la hramul unui aşezământ monastic aflat în vecinătatea plaiurilor sale natale. La sfârşit, în anul închinat de Patriarhia Română Crezului ortodox, toţi tinerii prezenţi la Sfânta Liturghie s-au adunat în jurul IPS Casian şi au rostit Simbolul de credinţă. După slujbă, pelerinii s-au aşezat în grupuri sub salcâmii din jurul mănăstirii şi au primit pachete cu hrană pregătite cu prilejul hramului. Sărbătoarea s-a încheiat cu agapa frăţească organizată de obştea Mănăstirii Cârlomăneşti, în frunte cu ieromonahul Nicodim Anghel, stareţul aşezământului, cu sprijinul Protoieriei Tecuci. Organizarea hramului Mănăstirii Cârlomăneşti Părintele Gheorghe Joghiu, protoiereul Protopopiatului Tecuci, ne-a oferit câteva detalii despre aşezământul monastic şi organizarea hramului: "Mănăstirea Cârlomăneşti, cu hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, a primit cu bucurie pelerinii, preoţii şi toţi creştinii din zonă la această mare sărbătoare duhovnicească. Bucuria noastră, a tuturor, a fost prezenţa IPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, care, în timpul Sfintei Liturghii, a adus rugăciuni către Dumnezeu pentru toţi creştinii din zonă, mai ales pentru cei plecaţi în străinătate şi pentru familiile lor rămase acasă. Mănăstirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni de la Cârlomăneşti este atestată pentru prima dată în anul 1445, la 25 aprilie. Ea a mai avut o biserică veche, cu hramul "Sfântul Nicolae", iar în 1997, paraclisul acestei mănăstiri a primit, cu binecuvântarea IPS Casian, ocrotirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, pomeniţi la 16 august. Ne-am pregătit pentru această mare sărbătoare cu 2.500 de pachete cu hrană uşoară, de vară şi cu o agapă frăţească, în dorinţa noastră de a oferi bucurie celor ce sunt prezenţi la hram. Aşezată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este primitoare pentru toţi creştinii care doresc să aducă lui Dumnezeu mulţumire şi să ridice rugăciuni de cereri pentru nevoile lor. Anul acesta am reuşit, cu binecuvântarea Înaltului nostru chiriarh, să pregătim şi o trapeză, cu bucătărie, cu un beci şi un cuptor de pâine pentru obştea de aici, din dorinţa de a uşura activitatea, dar şi de a facilita prezenţa credincioşilor care doresc să lase spre pomenire mănăstirii sufletele celor plecaţi la Dumnezeu. Mulţumim IPS Arhiepiscop Casian, mulţumim preoţilor, mulţumim vieţuitorilor acestei mănăstiri şi credincioşilor prezenţi la această sărbătoare, care se doreşte a fi o mărturie a mărturisirii de credinţă. În anul mărturisirii de credinţă 2010, hramul de la Cârlomăneşti se doreşte a fi o imagine sau o icoană a mărturisirii de credinţă, mai ales că avem în faţa ochilor sufleteşti cel mai mare exemplu de mărturisire de credinţă, pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, mai ales că această mănăstire coboară şase secole în istoria neamului nostru, când, prin ridicarea ei, s-a dat o dovadă a mărturisirii de credinţă. Nădăjduim ca Bunul Dumnezeu să ne întărească prin rugăciunile Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ca şi noi să fim mărturisitori de credinţă, după puterile şi după credinţa şi dragostea pe care o avem faţă de neam, faţă de biserică şi de toată bogăţia ei spirituală."