Plante eficiente în tratamentul cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin este o tumoră malignă cu o frecvenţă destul de ridicată în rândul femeilor, indiferent de vârstă. Tratamentele fitoterapeutice au rolul de a prelungi viaţa bolnavei, prin revigorarea sistemului imunitar şi stimularea reacţiilor de luptă cu boala.

În fazele incipiente, stările precanceroase se descoperă uşor prin unele leziuni cronice ale mucoasei colului uterin, folosind examenul citologic Babeş-Papanicolau. Tratamentul este mult uşurat dacă depistarea bolii se face din timp şi dacă se evită factorii de risc, inclusiv fumatul, alimentaţia deficitară, carenţele vitaminice (A, C, E) şi scăderea imunităţii organismului. În acest caz, probabilitatea de vindecare poate ajunge la 90%. Din nefericire însă, multe femei se prezintă la tratament în faze avansate ale bolii, respectiv stadiile III şi IV de evoluţie. Tratamentul cel mai frecvent aplicat în cancerul de col uterin constă din intervenţia chirurgicală, cu toate consecinţele posibile. Fitoterapia întăreşte sistemul imunitar Pentru uz intern, cele mai frecvente reţete naturiste conţin: - infuzie din coada-şoricelului (două linguri flori proaspete şi mărunţite la 500 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 20 de minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate de ceai călduţ, fracţionată în 4-5 reprize pe zi; - infuzie dintr-o linguriţă pulbere de coada-calului, uscată şi măcinată la 200 ml apă fiartă; se lasă să infuzeze 20 de minute, se strecoară şi se beau două căni pe zi, una dimineaţa şi una seara; - infuzie din două linguriţe muguri de plop negru la 200 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi, având o secreţie rezinoasă cu proprietăţi similare cu propolisul de albine; - decoct dintr-o linguriţă rădăcini de tătăneasă la 250 ml apă rece; se fierbe 20-30 de minute, se infuzează 15 minute, se strecoară şi se beau patru căni pe zi, având acţiune antimitotică şi de oprire a creşterii tumorilor; - infuzie din amestec, în părţi egale, cu gălbenele, năpraznic, tătăneasă şi trifoi roşu, cu bune efecte la bolnave care au fost supuse la radioterapie; - infuzie din amestecul a câte 40 g flori de coada-şoricelului, flori de gălbenele, frunze de urzică-vie şi herba de creţişoară; se ia o lingură amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară şi se beau 3 căni pe zi, la care se adaugă câte o lingură de bitter suedez sau 4-5 picături suc de măcrişul-iepurelui; - infuzie din amestec, în părţi egale, cu gălbenele, creţişoară, coada-şoricelului, năpraznic, traista-ciobanului şi angelică, din care se ia o linguriţă la 200 ml apă clocotită; după infuzare 5 minute, se strecoară şi se beau 3 căni pe zi, cu adaos a câte 1-2 linguriţe bitter suedez la cană. Într-o altă reţetă, traista-ciobanului şi angelica pot fi înlocuite cu tătăneasă şi urzică-vie. Maceratul din vâsc inhibă tumorile - macerat glicerinat din fructe de zmeur şi coacăz negru, din care se iau 100 de picături o dată pe zi într-un tratament de durată (3 luni), după care se va face o pauză de 2-3 săptămâni şi se reia tratamentul; - macerat din două linguriţe plante de vâsc din măr la 200 ml apă rece; se lasă 8 ore acoperit şi se bea, în două reprize, din care una seara, la culcare, fiind un bun inhibitor tumoral şi imunostimulator; - tinctură din rădăcini de tătăneasă (20 g uscată şi măcinată la 100 ml alcool 400), care se macerează 7 zile şi se consumă câte 20 de picături de 3 ori pe zi, înainte de mese; - tinctură 10% în alcool 400, dintr-un amestec, în părţi egale, cu frunze de tuia, flori şi frunze de bujor-de-munte, herba de rostopască şi de saschiu, stigmate de şofran (Crocus), herba de piperul-broaştei, fructe de fenicul şi rădăcini de angelică. Se iau câte 15-20 de picături, de 3 ori pe zi, între mese, într-o cură de 1-2 luni pe trimestru; - gel stabilizat de Aloe vera, care se agită pentru omogenizare şi se consumă câte o linguriţă de trei ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mesele principale, într-o cură de 14-20 de zile; - extract uleios din amestec de gălbenele, cătină, creţişoară, coada-şoricelului şi iarba-tâlharului, din care se iau câte 25 de picături de 3 ori pe zi, înainte de mese. Greşeli în alimentaţie, care favorizează instalarea bolii - consum exagerat de alimente, mai ales la femeile supraponderale; - exces de grăsimi animale, de carne (porc şi vânat), mezeluri, afumături, prăjeli şi conserve; - conţinut redus de fibre vegetale, absolut necesare pentru protecţia mucoaselor intestinale; - ingerarea prin hrană a unor substanţe cancerigene, cum ar fi nitriţii şi nitraţii din îngrăşăminte chimice azotate, care se combină cu aminele din alimente formând nitrozamine puternic cancerigene; - contactul direct cu unele pesticide folosite în agricultură (erbicide, fungicide, insecticide). După declanşarea cancerului devin strict interzise şi alte alimente ca: alcool, tutun, cafea, ciocolată, zahăr alb şi produse fine de cofetărie, ciuperci, bicarbonat, condimente iuţi, coloranţi şi conservanţi chimici. Regimul alimentar corect Mai întâi, o cură de sucuri şi crudităţi (timp de două luni), continuată cu multe legume, fructe proaspete, sucuri naturale (de cătină, zmeur, rozmarin) şi, la anumite intervale, o cură de cruţare digestivă (timp de 3-7 zile pe lună), cu adaos vitaminic (A, C, E). În locul proteinelor din carne se recomandă proteinele din soia, orez, lapte acru, brânzeturi nefermentate, ouă, drojdie de bere (30-50 g/zi), grâu încolţit, tărâţe, pâine integrală. Dintre legume să nu lipsească pătrunjel, sfeclă roşie, ţelină, spanac, morcov, ştevie, varză albă, leuştean, mărar, tomate, ridichi, ceapă, usturoi, cartofi copţi. Dintre fructele proaspete sunt indicate mere roşii, cireşe, struguri, piersici, gutui, nuci, citrice, fructe de pădure (afine, cătină, zmeură). Sucurile din fructe se beau între mese (câte 200-350 ml pe zi). Alternativ, se consumă sucuri din legume, obţinute prin extragere manuală sau mecanică şi consumate, separat sau combinate, folosind morcov, ţelină, sfeclă roşie, pătrunjel rădăcini, tomate, varză albă şi cartofi (circa un litru pe zi, fracţionat în 3 reprize). După două luni de regim de crudităţi şi sucuri naturale se admite carne albă (pasăre, peşte), preparată sub formă de rasol (câte 250-350 g/zi, de două ori pe săptămână).