Plantele modificate genetic seamănă furtună în UE

▲ Pe 2 martie va avea loc reuniunea celor 27 de miniştri europeni ai mediului, în cadrul căreia se va vota propunerea Comisiei Europene de anulare a deciziei de interzicere privind folosirea porumbului modificat genetic în Austria şi Ungaria ▲ Doi europarlamentari români au cerut ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, să voteze împotriva propunerii CE, la puţin timp după ce Traian Băsescu ar fi declarat, în urma întâlnirii cu omologul său ungar, că România „se abţine acum“ în chestiunea în cauză ▲ Tot la acea dată, timp de câteva zile, autorităţile române vor fi verificate în ceea ce priveşte modul în care controlează alimentele, furajele şi seminţele care conţin Organisme Modificate Genetic (OMG) ▲

Europarlamentarii Magor Imre Csibi şi Daciana Octavia Sârbu şi fostul ministru al mediului, Attila Korodi, îi solicită ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, ca, în cadrul Consiliului UE pe probleme de Mediu, România să voteze împotriva propunerii Comisiei Europene privind anularea deciziei de interzicere a folosirii şi comercializării porumbului MON810 în Ungaria şi Austria, informează un comunicat de presă. Semnatarii scrisorii reamintesc că porumbul MON810 a fost autorizat pe piaţa europeană în 1998, pe o perioadă de 10 ani, conform Directivei 90/220 a Comisiei Europene, iar în prezent se află în procesul de evaluare de către Agenţia Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), în vederea reautorizării. Până în 2008, Austria, Franţa, Grecia şi Ungaria au decis să interzică acest tip de porumb pe piaţa naţională, în baza articolului 23 din Directiva 2001/18 a executivului comunitar. Pe baza opiniei EFSA, Bruxelles-ul a considerat nejustificate aceste clauze şi a înaintat Consiliului UE propuneri de anulare a deciziilor statelor membre. Două decizii de anulare au fost respinse de către Consiliul de Miniştri. Acesta a argumentat că evaluarea de mediu a OMG-urilor trebuie să includă parametri variaţi, printre care şi diferitele structuri agricole şi caracteristicile regionale de mediu din UE. Statele membre care au decis interzicerea porumbului MON810 pe piaţa naţională au prezentat noi dovezi ştiinţifice privind impactul acestui produs asupra mediului, printre principalele motive de îngrijorare numărându-se faptul că nu poate fi exclus transferul de polen între câmpurile cu culturi modificate genetic şi cele fără culturi modificate genetic, rezistenţa dăunătorilor la culturile modificate genetic, precum şi pericolul de intoxicare pe termen lung a unor specii de animale. Şapte state comunitare cultivă porumb Bt România este al treilea mare cultivator de porumb modificat genetic din UE, cu o suprafaţă semănată anul trecut de 7.146 de hectare, comparativ cu 350 de hectare cultivate în 2007, potrivit Serviciului Internaţional de Achiziţionare a Aplicaţiilor Agricole Biotehnologice (ISAAA). Numărul statelor comunitare care cultivă porumbul Bt, cu rezistenţă crescută la dăunători, a scăzut anul trecut la şapte, după interzicerea acestuia în Franţa. România a urcat trei locuri faţă de 2007, când se situa pe penultima poziţie, înaintea Poloniei. Ţara cu cele mai întinse culturi de porumb Bt este Spania, unde suprafaţa a urcat de la 75.148 de hectare în 2007 la 79.269 de hectare anul trecut, potrivit raportului ISAAA. Poziţia a doua a fost ocupată de Cehia, cu 8.380 de hectare, în urcare de la 5.000 de hectare anul precedent. Alte patru state au cultivat porumb Bt, respectiv Portugalia (4.851 de hectare), Germania (3.173 de hectare), Polonia (3.000 de hectare) şi Slovacia (1.900 de hectare). În 2008, în UE au fost semănate culturi modificate genetic pe 107.719 hectare, din suprafaţa agricolă totală de circa 60 de milioane de hectare, în creştere de la 88.673 de hectare în 2007. În spaţiul UE poate fi cultivată o singură cultură modificată genetic, respectiv porumbul Bt (MON 810), o variantă a porumbului care conţine toxina bacterială Bt, otrăvitoare pentru insecte. Organismele modificate genetic (OMG) sunt plante, animale sau microorganisme (bacterii, viruşi) ale căror caracteristici genetice au fost modificate în mod artificial, pentru a conferi o nouă proprietate. Exemple de astfel de proprietăţi sunt: rezistenţa unei plante la o anumită boală sau insectă, creşterea valorii nutriţionale a unui aliment, majorarea productivităţii în cazul culturilor agricole. Control de la UE O misiune a Oficiului Veterinar şi pentru Alimente din cadrul Comisiei Europene va verifica, în perioada 2-6 martie, modul în care autorităţile din România controlează alimentele, furajele şi seminţele care conţin organisme modificate genetic. „O echipă de experţi ai Oficiului Veterinar şi pentru Alimente din cadrul DG SANCO - Comisia Europeană va întreprinde, în perioada 2-6 martie, o misiune de evaluare în domeniul controlului oficial al alimentelor, furajelor şi seminţelor care sunt constituite din, sau conţin, organisme modificate genetic. Experţii vor analiza modul în care autorităţile competente realizează controlul oficial pentru OMG şi urmăresc progresele înregistrate de la precedenta vizită, care a avut loc în aprilie 2007“, se arată într-un comunicat al Autorităţii Veterinare. Experţii vor evalua şi controalele realizate pentru trasabilitatea şi etichetarea OMG la o fabrică de ulei de soia şi la un procesator de furaje, precum şi controlul la importul de alimente, furaje şi seminţe modificate genetic.