Podoabele Ocrotitorului Bucureştilor din Catedrala Patriarhală
Ne închinăm adesea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, cerându-i ajutorul și binecuvântarea. Dar puțini observăm aspecte ale raclei, veșmântului sau coroanei de pe capul sfântului. Despre toate acestea ne-a oferit detalii teologul Mihai Grigoriu, paracliser în cadrul Catedralei Patriarhale din București.
Sfântul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, reprezintă chipul smereniei, căci încă din tinerețe, ca păstor de vite, n-a mai încălțat piciorul care din greșeală a călcat peste un cuib de pasăre. Lucrarea tăcută și forța rugăciunilor Sfântului Cuvios pentru noi adună, zi de zi, credincioși pe Dealul Patriarhiei. În aceste zile de sărbătoare dedicate Ocrotitorului Bucureștilor, mii de pelerini vin să-i aducă prinos de mulțumire pentru ajutorul primit prin mijlocirea sa. Trăim vremuri grele și poate tocmai acum conștientizăm mai bine decât altădată că sfântul, oriunde este chemat, mutat sau ascuns, mijlocește pentru noi la Dumnezeu.
Rânduiala schimbării veșmântului Sfântului Dimitrie cel Nou
Despre viața pământească a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou se cunosc puține detalii, însă, după mutarea sa la Domnul, am început să aflăm mai multe informații despre lucrarea lui minunată pentru oameni. Pe mulți i-a ajutat în nevoi, pe unii i-a vindecat de boli grele, iar pentru alții a adus mângâiere și răspunsuri la problemele lor. Despre rânduiala schimbării veșmântului, coroana și racla Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou am aflat de la teologul Mihai Grigoriu, paracliser de 16 ani în cadrul Catedralei Patriarhale din București.
Schimbarea veșmântului care acoperă moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou are loc de trei ori pe an, în cadrul unei slujbe, respectând o rânduială istorică, transmisă prin viu grai de la o generație de preoți la alta. La această slujbă participă doar părinții slujitori și paracliserii Catedralei Patriarhale. Rânduiala are loc seara, după terminarea programului liturgic în catedrală. „Slujba schimbării veșmântului Sfântului Cuvios Dimitrie începe prin Binecuvântarea mică, rostită de Marele Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, urmată de cântarea Troparului și apoi de citirea Acatistului sfântului. În acest timp, preoții fac trei metanii, se închină și sărută sfintele moaște. În apropierea nișei în care se află racla sfântului este așezată o masă, special pregătită pentru acest eveniment, pe care se pune sticla ce protejează sfintele moaște pentru a fi curățată. Marele Eclesiarh ia coroana de pe capul Sfântului Dimitrie și binecuvântează cu aceasta pe cei prezenți. Ceilalți preoți, cu smerenia cuvenită, ridică veșmântul care îmbracă cinstitele moaște și îl așază în cutia noului veșmânt cu care urmează să fie schimbat. În acest timp, trupul sfântului rămâne acoperit cu un veșmânt care nu se înlocuiește niciodată. Singura parte vizibilă din sfintele moaște este mâna stângă. Urmează un moment de mare binecuvântare pentru preoții catedralei, când cinstitele moaște sunt ridicate din raclă pe brațele preoților pentru a fi curățată racla. După aceasta, se reașază trupul sfântului în raclă și se acoperă cu un rând de veșminte care vor fi oferite, după următorul moment al schimbării acestora, parohiilor care l-au solicitat spre binecuvântarea credincioșilor care au o evlavie deosebită față de Sfântul Cuvios Dimitrie. Ultimul veșmânt care acoperă cinstitele moaște este donat, de regulă, de credincioșii care s-au învrednicit de minunile primite de la Dumnezeu în urma rugăciunilor către Sfântul Cuvios Dimitrie. Acest veșmânt este brodat cu icoana sfântului. După terminarea rânduielii speciale și a Acatistului Sfântului Dimitrie, soborul cântă Troparul Cuviosului, apoi se rostește o ectenie întreită, iar Marele Eclesiarh săvârșește otpustul slujbei”, ne-a spus Mihai Grigoriu.
Întrucât moaștele Sfântului Dimitrie sunt păstrate aproape integral în Catedrala Patriarhală din Capitală, credincioșii ortodocși de pretutindeni pot primi binecuvântarea sfântului prin veșmintele sale. Aceste veșminte, care au acoperit o perioadă sfintele moaște, sunt oferite preoților și credincioșilor din parohiile aflate în diverse colțuri ale țării, dar și unor parohii din diasporă. Aceasta arată evlavia și recunoștința credincioșilor față de Sfântul Cuvios Dimitrie.
Coroana Sfântului Dimitrie cel Nou
Când ne închinăm Sfântului Dimitrie, observăm pe capul acestuia o coroană despre care teologul Mihai Grigoriu ne-a relatat: „La scurt timp după primirea sfintelor moaște, mitropoliții, domnitorii, boierii și credincioșii din București și împrejurimi și-au manifestat dragostea față de Sfântul Dimitrie oferind unele donații. În data de 26 octombrie 1787, Enache Ioan Văcărescu și soția sa, domnița Ecaterina, au oferit o coroană de argint poleită cu aur pentru a fi așezată pe capul Cuviosului. Coroana are la bază patru serafimi gravați în relief, încadrați de motive florale și un text în limba greacă veche: «Iar pe mine foarte (mult) m-au cinstit prietenii Tăi, Doamne, întăritu-s-au foarte puterile lor, 26 octombrie 1787». Pe mijlocul coroanei este gravat textul: «Roagă-te, Sfinte Dimitrie, pentru robii tăi Ioan Văcărescu, Ecaterina Domnița și (pentru) fiii lui Caragea»”.
În timpul regimului comunist, această coroană, aflată pe capul Sfântului Dimitrie, a fost ascunsă sub veșmântul care acoperea în întregime sfintele sale moaște. Începând din anul 2000, aceasta a fost reașezată la vedere, așa după cum o putem vedea în prezent.
Date noi despre raclă
După aducerea, în anul 1774, a moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Catedrala Mitropolitană din București, acestea au fost așezate timp de 106 ani într-o raclă confecționată din lemn, placată parțial cu argint. „În anul 1880, moaștele Sfântului Dimitrie au fost strămutate într-o raclă din argint masiv, special confecționată din inițiativa și în mare parte cu cheltuiala Episcopului Ghenadie Petrescu al Argeșului (1876-1893). Costurile confecționării acestei racle au fost de 22.800 de lei. Episcopul Ghenadie a plătit suma de 19.555,89 lei, restul de 3.245 de lei fiind plătiți de credincioși evlavioși. În vremea păstoririi Patriarhului Justinian Marina, în data de 23 noiembrie 1959, la solicitarea preacuviosului arhimandrit Ghervasie Crețu, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, a fost realizată o raclă de lemn, capitonată cu stofă și galon, pentru a fi depuse sfintele moaște în perioada în care racla din argint urma să fie recondiționată. În prezent, această raclă de lemn se află în veșmântăria Catedralei Patriarhale”, a detaliat Mihai Grigoriu.
Pe capacul raclei din argint care adăpostește și azi moaștele Sfântului Dimitrie se află chipul sfântului, iar pe marginea acestuia 12 serafimi, șase de o parte și șase de cealaltă parte. Pe frontispiciul raclei sunt gravate icoana Sfintei Treimi și încoronarea Maicii Domnului, iar pe partea inferioară, Arhanghelul Gavriil ținând în mână semnul Bunei Vestiri. Pe părțile laterale ale raclei se află opt icoane în relief, înfățișând scene din viața Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, despărțite prin câte un stâlp de argint.