POEZIE: Ciprian Voicilă

Data: 30 Aprilie 2026

Sosirea Călătorului

Azi,
Ți-am gătit odaie curată,
Ți-am gătit masă cu bucate aburinde,
Ți-am gătit pat odihnitor,
În mine.

Neștiut ai sosit,
Nevăzut ai pătruns,
Cu pas tiptil, 
În mine.

Călătorule trudit, de mult dor chemat,
Poposind tu în mine,
Azi mi-e bine.
Jugul nu mai e jug,
Trupul nu-i cămașă de forță,
Iar lumea? Nu mai e salon numărul 6,
Cuib strâmt de cuci.
Gromov discută blând cu Raghin,
Mc Murphy rânjește calm 
la sora-șefă Ratched,
Iar mâna îmi scrie, în ritmul ei:
„Azi mi-e bine”.

Azi,
Prin Trupul Tău,
Prin Sângele Tău,
Pășind tiptil în mine,
Mie mi-e bine.

Rugăciune de toată vremea

În alergarea mea
Spre Tine,
Mă împiedic eu
În mine.

Mă împiedic în mâna mea,
Întinsă spre noi fructe delicioase, 
otrăvitoare, străine.
Mă împiedic în picioarele mele,
Purtându-mă bezmetic 
pe cărări bifurcate, străine.

Te conjur
Preabunule, preasfântule!
Pentru a fi și a rămâne pe veci
Cu Tine,
Înstrăinează-mă pe mine de mine!

Încă viu

Vorba clevetită,
Unduitoare, șerpească,
E șoapta Cainului
Din noi.
Încă viu.
Încă viu. 

Lumina literară şi artistică