Poezii creştine: Lumină lină

Un articol de: Ioan Alexandru - 05 Mai 2011

Lumină lină lini lumini

Răsar din codrii mari de crini Lumină lină cuib de cară Scorburi cu miere milenară De dincolo de luni venind Şi niciodată poposind Un răsărit ce nu se mai termină Lină lumină din lumină lină Cine te-aşteaptă te iubeşte Iubindu-te nădăjduieşte Căci într-o zi lumină lină Vei răsări la noi deplină Cine primeşte să te creadă Trei oameni vor veni să-l vadă Lumină lină lini lumini Răsari din codrii mari de crini I-atâta noapte şi uitare Şi lumile au perit în zare Au mai rămas din vechea lor Luminile luminilor Lumină lină lini lumini Înstrăinându-i pe străini Lumină lină, nuntă leac Tămăduind veac după veac Cel întristat şi sărăcit Cel plâns şi cel nedreptăţit Şi pelerinul însetat În vatra ta au înnoptat Lumină lină leac divin Încununându-l pe străin Deasupra stinsului pământ Lumină lină Logos sfânt.