Pogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile)

În „Duminica a 8‑a după Paşti prăznuim Sfânta Cincizecime”, când în Ierusalim S‑a pogorât peste Sfinţii Apostoli „Însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul”. Sfântul Duh a venit în chip de limbi de foc peste ucenicii lui Hristos, în ceasul al treilea din ziua Cincizecimii, în „foişorul de sus” unde se aflau aceştia.

Sinaxarul ne spune că „s‑a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim din toată lumea” pentru sărbătoarea iudaică a Cincizecimii. „Duhul Sfânt a fost văzut în chip de limbi de foc pogorându‑Se nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli, grăind limba fiecărui neam”.

Plini de harul Duhului Sfânt, Sfinţii Apostoli vestesc lumii Evanghelia mântuirii adusă de Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Ei sunt rânduiţi de Duhul Sfânt „învăţători ai tuturor celor de sub soare”.

„Duhul pogorându‑Se i‑a luminat pe Apostoli desăvârşit şi i‑a sfinţit” ca prin ei „să‑şi apropie toate marginile lumii”. Prin lucrarea apostolică de propovăduire a cuvântului lui Hristos întreaga umanitate este chemată la mântuire, pe care ne‑a adus‑o Domnul prin Jertfa şi Învierea Sa.

Astfel, la 50 de zile după Învierea Domnului nostru Iisus Hristos şi la 10 zile de la Înălţarea Sa la cer, la ceasul al treilea din zi (ora 9 dimineaţa), „S‑a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s‑a aşezat peste fiecare dintr‑înşii”, după cum precizează Sinaxarul.

Deci, Sfântul Duh vine în lume la 10 zile după Înălţarea Domnului pentru că, după cum consemnează tradiţia patristică, timp de nouă zile, cele nouă cete îngereşti s‑au închinat Trupului îndumnezeit al lui Hristos, cu care Domnul S‑a Înălţat la cer. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul.

Despre Pogorârea Sfântului Duh la 50 de zile de la Învierea Domnului, aceleaşi file de Sinaxar precizează: „În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: acolo era un munte, aici un foişor; acolo s‑a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s‑a auzit un vuiet de vifor năprasnic”.

Prin Pogorârea Sfântului Duh, Apostolii sunt luminaţi şi devin „cunoscători ai tainelor cereşti”, pe care le vestesc lumii, luminându‑i cu „harul dumnezeiescului Duh” pe toţi care mărturisesc pe Hristos ca Domn şi Dumnezeu.

În Duminica Rusaliilor sărbătorim Cincizecimea, când S‑a pogorât Sfântul Duh peste Sfinţii Apostoli şi s‑a întemeiat Biserica. De la Cincizecime începe istoria Bisericii, când după predica Apostolilor s‑a constituit prima comunitate creştină în Ierusalim. Rusaliile reprezintă cea mai veche sărbătoare creştină, împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli.