Potenţialul turistic al zonelor rurale din ţară, prezentat la Albac - Alba

Un articol de: Oana Rusu - 06 Septembrie 2017

Staţiunea Albac din Munţii Apuseni a găzduit Târgul Naţional de Turism Rural, unicul târg de acest gen din România, organizat de Consiliul Judeţean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Albac, în parteneriat cu Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - Filiala Alba.

Evenimentul a prezentat zeci de zone rurale cu potenţial turistic din întreaga ţară şi a reunit reprezentanţi ai unor consilii judeţene, staţiuni turistice rurale, pensiuni, agenţii de turism. Oferta turistică a fost susţinută şi de zestrea culturală, folclorică, gastronomică şi etnografică a zonelor participante. Târgul a fost deschis oficial, sâmbătă, 2 septembrie, însă programul a început de vineri, 1 septembrie, când reprezentanţii unor agenţii de turism au participant la un info-trip care a inclus cetatea Alba Iulia, castelul de la Sâncrai, Casa Domeniile Vinului de la Ciumbrud, satul Rimetea şi Mănăstirea Lupşa.

La deschiderea oficială de sâmbătă, 2 septembrie, publicul a avut ocazia să vadă oferta zonelor turistice, precum şi ateliere de meşteşuguri populare şi de gastronomie tradiţională amenajate în zona expoziţională. În program a mai fost inclus vernisajul unei expoziţii de artă fotografică, organizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” din Alba. Reprezentanţii agenţiilor de turism au participat, apoi la un nou info-trip, în zona Munţilor Apuseni, prilej cu care au vizitat o tabără de sculptură şi casa lui Horea din comuna Horea.

Programul manifestării a mai cuprins filmul „Monografia etnografică a comunei Albac”; concursul de interpretare la tulnic „In memoriam Elena Pogan”, la care au evoluat şi ansamblurile folclorice din Unirea, „Brădeana” din Sohodol şi „Arieşul” din Câmpeni; concertul de muzică folk în care au evoluat Ionel Eremia şi Mădălina Amon, Grupul „Primavera” al Centrului de Cultură „Augustin Bena” - Alba; recitalul Trupei Talisman, cu invitat special naistul Nicolae Voiculeţ, Ambasador al Turismului Rural Românesc.
De asemenea, sâmbătă, 2 septembrie, au avut loc concursul „Comoara ascunsă din staţiunea turistică Albac” şi dezbaterea de la sediul Primăriei comunei Albac, cu tema „Turismul rural românesc – tradiţie şi modernitate”, cu privire la strategiile naţionale şi regionale pentru dezvoltarea turismului rural, legislaţia în domeniu, exemple de bune practici.

„În fiecare an îi primim cu ospitalitatea moţească pe toţi cei care vin la Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac. Ne bucurăm că localitatea noastră găzduieşte cel mai important eveniment de promovare a turismului rural din România şi sperăm că împreună vom reuşi să arătăm cât de frumoase şi primitoare sunt comunităţile noastre rurale”, a spus primarul din Albac, Tiberiu Todea.

„De 13 ani încercăm să promovăm această formă de turism nu numai din judeţul Alba şi din Transilvania, ci din întreaga ţară. Vrem să arătăm tuturor cât de variată şi de atractivă este oferta pe care mediul rural o oferă turiştilor. De 13 ani turismul rural şi judeţul Alba se dezvoltă, însă vrem să ne dezvoltăm împreună cu partenerii noştri din alte zone rurale cu potenţial turistic. Lucrând împreună putem învăţa unii de la alţii şi totodată putem să ne implicăm pentru a avea o lege a turismului care să ne ajute să dezvoltăm turismul rural (...) Trebuie să promovăm turismul rural împreună cu etnografia, gastronomia, folclorul şi tradiţiile noastre autentice”, a spus Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Judeţean Alba.

Conform celor precizate de organizatori, invitația de participare la această manifestare a fost transmisă tuturor consiliilor județene din România, iar dintre acestea un număr de 14 au răspuns invi­tației și au delegat repre­zentanți ai turismului rural din județele lor, iar alte consilii județene și-au arătat interesul de a participa la ediția de anul viitor.

Meşterii populari, susţinători ai turismului rural

La târg au participat peste 40 de meşteri populari care şi-au prezentat meşteşugurile tradiţionale. Astfel, duminică, în cea de a doua zi a târgului, publicul a avut ocazia să cunoască mai bine meşteşugurile tradiţionale, folclorul, gastronomia tradională, în cadrul unor ateliere şi demonstraţii de măiestrie meşteşugărească, acestea fiind urmate de o paradă a portului popular şi un spectacol de folclor care a inclus ansamblurile „Dor Teiuşan” din Teiuş, „Floare de Colţ” din Galda de Jos, „Vinţana” din Vinţu de Jos, interpreţii Floarea Livia Alexandra şi Alexandra Vădan, „Augustin Bena” al judeţului Alba, alături de interpreţii Cătălin Haşa, Roxana Reche, Nicolae Tuhuţ, Dorina Nariţa, Maria Filimon, Nicolae Plută, Cornel Borza, Ioana Breda Morar, Leontina Fărcaş şi Marinela Baba, sub conducerea muzicală a dirijorului Alexandru Pal.

Printre meşterii de la târgul de turism rural, a fost prezent şi Leorean Ştefea din Târnăviţa, judeţul Arad, care a adus la târg ceramică ultilitară. Leorean Ştefea este unul din puţinii meşteri olari din zona sa: „Mai demult, la fiecare casă se făceau oale, dar acum acest meşteşug este pe cale de dispariţie. Mai era un sat în apropiere, Obârşia, unde la fel, în fiecare casă se făceau oale. Acum mai face taică-miu, la 80 de ani, în Târnăviţa şi mai face cineva în Obârşia, care are 86 de ani. Acest meşteşug este pe cale de dispariţie. Mai face şi copilul meu, dar nu are destul de mult timp pentru asta, este angajat şi nu se prea poate ocupa”. Printre obiectele de ceramică prezentate sunt „ulcioare pentru apă, oale pentru sarmale, pentru fasole uscată, blide în care se mănâncă şi cu care noi, când eram mici, am crescut, pentru că nu am avut porţelanuri. Mai facem farfurii, strecurători, oale de lapte în care se prinde foarte bine laptele şi smântâna”, povesteşte meşterul olar. Una dintre oale, cu o formă mai aparte se numeşte „firgare” şi este destinată „frigerii în cuptor, în ea se poate frige carne, cartofi, şi altele, iar forma ei este specifică zonei”.

Elena şi Vasile Ciocârlan, o familie de meşteri populari, au venit din comuna Ştefan cel Mare, judeţul Neamţ. „Eu mă ocup cu împletituri sau cu ornamente din sfoară, folosesc tehnica macrame, sau tehnica înnodării manuale a firelor de cânepă, iar soţul face măşti populare tradiţionale, opinci, obiecte de port popular. Am venit pentru prima dată la Albac, ne place foarte mult zona, ne bucurăm să cunoaştem şi alţi oameni, să socializăm şi să căpătăm experienţă. Ceea ce facem noi este să promovăm tradiţiile, o facem din pasiune, pentru că, în paralel, suntem oameni ai muncii”, a spus Elena Cicârlan.

Aurelia Matei Lazea este meşter popular din Gârda de Sus, instructor la Şcoala Gârda de Sus, Alba, la secţia ţesături tradiţionale. La şcoală se fac astfel de activităţi la iniţiativa directorului Alexandru Pal, de la Casa de cultură „Augustin Bena” care „este foarte interesat să promoveze tradiţiile pentru ca acestea să nu se piardă”, susţine Aurelia Matei Lazea. Alături de ea, la târg a venit şi un elev care ţese de zor la războiul de ţesut şi care a spus că, deşi era un pic sceptic la început, pe parcurs a început să îi placă foarte mult această activitate.

„Copiii de la şcoală au început ca o joacă şi mă bucur foarte mult că mulţi dintre ei au învăţat să coasă şi să ţeasă. Copiii intră la ţesutul la război şi le place. Toţi copii din şcoală, în jur de 80, vin, în pauze, când termină orele, vin pur şi simplu să se joace”. Dintre aceştia, unii copiii se îndrăgostesc de meşteşugul urzelilor, mai ales când reuşesc să finalizeze câte un obiect la războiul de ţesut.

De asemenea, Aurelia Matei Lazea mai coase şi cămaşa cu ciupagă, specifică acestei zone, a cărei dificultate de confecţionare este una dintre cele mai mari. „Este un meşteşug destul de greoi, lucrez cu lupa, dar sunt mulţumită”, a spus Aurelia Matei Lazea.

Ea porneşte în confecţionarea cămăşii cu ciupagă de la aţă, pe care o cumpără, „apoi, o ţes la război, fac creţele, apoi, pe vârful creţelor cos cu lupa. Vreau să readuc în actualitate portul popular tradiţional, al moşilor şi strămoşilor noştri, pentru că, vă spun sincer, eu mă mândresc că sunt româncă, că avem încă tradiţii atât de frumoase. Prin portul nostru popular tradiţional, noi exprimăm frumuseţea interioară, spiritualitatea şi tradiţiile neamului nostru”.

Un alt tânăr prezent la târg este Costea Andrei, care, la 13 ani, continuă meşteşugul învăţat de la bunicul şi tatăl său: „Sunt fiu al profesorului de sculptură din comuna Horea, judeţul Alba şi fac linguri, tablouri, icoane. Fac pentru că îmi place! Am învăţat de la taică-miu, de la bunică-miu, începând de pe la şapte ani”. Pe obiectele sculptate apar diferite modele şi simboluri, ale căror semnificaţii le explică Andrei: „Sunt simboluri ale maternităţii, mama cu fiul, este cocoşul de munte, sunt vulturi”. Andrei mai sculptază şi „icoane cu Sfântul Nicolae, cu Domnul nostru Iisus Hristos şi cu Sfântul Ilie şi troiţe”.

Printre meşteri, Maria Ivănuşcă din Todireni, judeţul Botoşani a adus la târgul din Albac ţesături tradiţionale din lână, la care foloseşte doar culori obţinute natural, iar Viorica Bota din Câmpeni, Alba a adus la târg ţesături şi cusături tradiţionale, obiecte pe care le foloseşte şi în familie. Recent, a făcut un costum tradiţional chiar pentru nepoţica ei care locuieşte în Italia, astfel că fetiţa a prezentat la şcoala unde învaţă costumul tradiţional al românilor din Alba, zona Câmpeni: „Nepoata a mers la şcoala din Italia îmbrăcată în portul nostru. Era ca o păpuşă, toţi copiii de acolo au fost uimiţi, le-a plăcut foarte mult portul nostru”.