Praznicul Întâmpinării Domnului, la Catedrala patriarhală

Ieri, cu ocazia praznicului Întâmpinării Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos la Templul din Ierusalim, de către bătrânul Simeon şi Proorociţa Ana, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala patriarhală din Bucureşti, în mijlocul soborului de preoţi şi diaconi, slujitori ai catedralei. Cu acest prilej, Patriarhul României a ţinut un cuvânt de învăţătură, desluşind tainele acestei sărbători. Tot în cadrul slujbei de ieri, ieromonahii Ipolit, Teoctist şi Porfirie au fost hirotesiţi protosingheli.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, PF Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanţa teologică şi istorică a acestei sărbători, care ne arată că aşteptarea întru credinţă a drepţilor Vechiului Testament nu a rămas nerăsplătită. „Când dreptul Simeon a întâmpinat pe Hristos şi a luat în braţe pe Pruncul care este trimis de Dumnezeu să se Întrupeze, să se facă om şi să devină Mântuitorul lumii, atunci a simţit bucuria împlinirii făgăduinţelor făcute de Dumnezeu şi a simţit eliberare interioară, duhovnicească ca răsplată a aşteptării lui în rugăciune şi în preamărirea lui Dumnezeu“, a spus Patriarhul României. În continuare, Preafericirea Sa a tâlcuit înţelesul cuvintelor bătrânului Simeon, „Acum slobozeşte pe robul tău, Stăpâne…“, devenită mai târziu cântare în cadrul slujbei Vecerniei Bisericii Ortodoxe. „«Acum slobozeşte» înseamnă acum am înţeles că s-a împlinit ceea ce s-a făgăduit. De acum pot să mă odihnesc în prezenţa harului lui Dumnezeu, care împlineşte cele ce sunt făgăduite de Dumnezeu. Acest drept era, în acelaşi timp, şi prooroc, pentru că, fiind luminat de Duhul Sfânt, el a mărturisit pe Dumnezeu prezent în Pruncul Iisus“, a mai spus Întâistătătorul Bisericii noastre. „Dreptul Simeon ţine în braţe pe Cel ce ţine în mâinile Sale întreg universul“ Potrivit Patriarhului Daniel, Evanghelia de la această sărbătoare închinată Mântuitorului ne-a arătat că dreptul Simeon a ţinut în braţe şi a văzut cu ochii lui trupeşti pe Cel pe care proorocii Vechiului Testament L-au văzut doar în duhul. „Dreptul Simeon ţine acum în braţe pe Cel ce ţine în mâinile sale întreg universul, cerul şi pământul. Această mărturisire a dumnezeirii Pruncului Iisus este deosebit de semnificativă, pentru că ea este mărturisire făcută în Duhul Sfânt, care a inspirat, a luminat şi l-a făcut vrednic pe dreptul Simeon să-L mărturisească pe acest Prunc ca fiind Mântuitorul lumii“, a explicat Părintele Patriarh Daniel. Toată aşteptarea sfântă, plină de nădejde şi rugăciune În finalul cuvântului său, Preafericirea Sa a arătat că dreptul Simeon şi Proorociţa Ana sunt exponenţi ai acelei părţi a lumii din Israel care a recunoscut în Iisus din Nazaret pe Mesia, pe Hristosul lui Dumnezeu, adică pe Unsul lui Dumnezeu, Cel uns din veşnicie cu Duhul Sfânt de către Dumnezeu-Tatăl, subliniind şi faptul că „mântuirea vine mai ales către cei care o caută permanent, cu stăruinţă, cu răbdare, cu smerenie şi cu multă speranţă. Dreptul Simeon şi Proorociţa Ana reprezintă toată aşteptarea sfântă, plină de nădejde, dar şi plină de rugăciune, de post, de smerenie în faţa lui Dumnezeu. Prin post şi rugăciune noi preferăm ca hrană pentru suflet şi pentru trup, mai întâi, prezenţa iubitoare a lui Dumnezeu, iertătoare şi sfinţitoare“. Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat, de asemenea, că această sărbătoare nu se referă doar la Taina Vechiului Testament şi la întâlnirea dreptului Simeon cu Mântuitorul lumii, ci ea trimite şi la modul şi locul unde noi Îl putem întâmpina în mod real pe Dumnezeu. „Biserica este locul în care întâmpinăm în modul cel mai intim pe Dumnezeu, pe Hristos. Când intrăm în biserică şi ne rugăm, deja noi chemăm prezenţa Lui prin rugăciunea în Duhul Sfânt“, a mai spus Patriarhul României. Noi protosingheli la Catedrală La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a săvârşit slujba hirotesiei întru protosinghel pentru ieromonahii Ipolit, Teoctist şi Porfirie, arătând că „această promovare se justifică prin faptul că ei sunt slujitori permanenţi aici, la Catedrala patriarhală din Bucureşti, au râvnă deosebită pentru sfintele slujbe şi, în acelaşi timp, au pregătire teologică necesară pentru a învăţa poporul să păzească dreapta credinţă a Bisericii şi dreapta vieţuire, potrivit Sfintei Scripturi şi rânduielilor Bisericii noastre Ortodoxe.