Prăznuirea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la Mănăstirea Putna
Vineri, 2 iulie, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a fost sărbătorit în mod special la Mănăstirea Putna, întâia sa ctitorie și necropolă domnească, Sfânta Liturghie fiind săvârşită de Preasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, împreună cu Preasfinţitul Părinte Nichifor Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, înconjuraţi de un sobor de clerici.
Sărbătoarea sfântului voievod a început dimineaţă cu slujba Acatistului Sfântului Ștefan cel Mare, după care starețul mănăstirii, arhimandritul Melchisedec Velnic, împreună cu părinții mănăstirii și cu credincioșii prezenți i-au întâmpinat pe gospodarii din vetrele folclorice ale județului Suceava.
A urmat slujba Sfintei Liturghii, săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a vorbit despre râvna Sfântului Ștefan cel Mare de a ctitori biserici lui Dumnezeu și de a apăra dreapta credință în țara sa:
„Vrednicul voievod este o sinteză a patriotismului național, un simbol al dreptății și responsabilității față de popor. Nădejdea nestrămutată în izbândă, lupta pentru păstrarea neatârnării și devotamentul față de supușii săi au fost liantul ce l-a unit cu poporul său, care l-a urmat cu credință și jertfelnicie. […] Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare este sfânt și a fost sfânt, pentru că așa l-au socotit românii vreme de cinci sute de ani. Sfânt este pentru faptele sale cele multe și mari, pentru smerenia, dreptatea și credința sa. Prin credința și faptele sale, el și-a făcut numele nemuritor și și-a asigurat slava cea veșnică”.
La sfârșitul Sfintei Liturghii, mai multe coruri au cântat pe scena amenajată lângă Altarul de vară al mănăstirii. A urmat ceremonia militară, în cadrul căreia au depus coroane la mormântul slăvitului voievod Ștefan cel Mare delegați de la mai multe instituții publice sau asociații atât din țară, cât și din Republica Moldova. De asemenea, au defilat mai multe trupe.
La final, în cuvântul său de mulțumire, starețul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a menționat că evenimentele de anul acesta sunt prilejuite de împlinirea a 150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni, care a avut loc la Mănăstirea Putna în 1871. Serbarea de la Putna - 150 se desfășoară sub titlul: „Continuitatea unui ideal”. În cadrul serbării, la praznicul Sfântului Ștefan cel Mare s-au publicat: un volum de documente, „Serbarea de la Putna, 1871. Publicistică, documente, amintiri”, broșura „Serbările de la Putna. Continuitatea unui ideal”, volumul de poezii „Imnele Putnei”, al lui Ioan Alexandru, revista „Cuvinte către tineri” - numărul XIV/2021.