Prefeţele Mineielor episcopului Chesarie al Râmnicului

Episcopul Chesarie al Râmnicului (1771-1780), influenţat de orientarea iluministă, a inserat în prefeţele Mineielor felurite informaţii de istorie antică cu privire la fiecare lună, istorie contemporană, a făcut un scurt tratat de periodizare a istoriei Ţării Româneşti şi a arătat că timpul trebuie folosit pentru propăşirea neamului românesc.

Episcopul Chesarie introduce în predosloviile "Mineielor" de la Râmnic cunoştinţe variate de teologie, istorie, astronomie, din dorinţa de a trezi sentimentul conştiinţei naţionale şi al independenţei de sub ocupaţiile străine. "Văzându Kyr Grigorie pre patrioţii săi lipsiţi... n-au putut suferi aciasta lipsire de folosu". Episcopul Chesarie şi-a legat viaţa de împlinirea acestui deziderat. "Că mai mult cinstesc folosul de obşte decât răsuflarea ce-mi ţine viaţa, a căriia toate puterile duhovniceşti şi trupeşti sunt întinse în armonie ca nişte coarde, că oricând le va mişca degetele obştii sunt gata a face glasul ce iaste plăcut la dragostea tuturor" (Mineiul pe Octombrie, Râmnic, 1776). Chesarie a început tipărirea Mineielor cu luna octombrie deoarece "rugăciunile acestor Sfinţi au făcut ochiul blând al împărăţiei asupra ticăloasei patrii, a căriia au binevoit a-i întări cele vechi privileghiuri şi obiceiuri", adică în urma Războiului ruso-turc dintre anii 1768-1774 şi a păcii de la Kuciuk-Kainargi din 21 iulie 1774, aceasta constituind o serioasă înfrângere pentru poartă, care în hatişeriful promulgat garanta vechiile privilegii ale Ţărilor Române. Problema timpului la episcopul Chesarie Alexandru Duţu remarcă în cartea sa "Coordonate ale culturii româneşti în secolul XVIII" că în predosloviile episcopului Chesarie există o preocupare faţă de problema timpului, deoarece existenţa umană îşi desfăşoară activitatea sub incidenţa timpului. Chesarie a însemnat în prefaţa Mineiului din luna Octombrie să luăm aminte la "noimele ce să cuprindu întru acestu Mineiu şi în cele următoare... noimele toate să zidesc şi să alcătuiesc dinu materia vieţii, iară vecernia şi utrenia arată prinu aligorie că sfinţii întru această lume ca întru o seară sfârşindu-se să voru scula la utrenia învierii ceii de obşte". Alexandru Duţu consideră că noimele reprezintă timpul care trebuie folosit pentru propăşirea neamului românesc şi că este o datorie a creştinilor să aducă mulţumiri acestora, că "aşa cum serii urmează noaptea, iar după aceea se revarsă lumina dătătoare de viaţă a zorilor, tot astfel poporul român să iasă din privegherea nopţii şi să ajungă la dorita dimineaţă". În acest sens, episcopul Chesarie aduce la cunoştinţa poporului originea sa străbună, istoria neamului său împărţită în mai multe epoci. "Trei epohasu, adecă vecuri însemnate au avutu Ţara Rumânească: unul vecu au fostu întru carele s-au luptatu cu răbdare, altulu întru carele s-au începutu zidirea mănăstirilor celoru Domneşti, altulu întru carele s-au începutu tâlmăcirea cărţiloru dupre slovenie pre limba rumânescă. Ţara Rumânească când avea războaie să numia Dachiia şi lăcuitorii ei dachi şi gheţi, cari au avut războaie cu înpăraţi râmleni, însă de la August Chesarul, prelungindu-se războaiele până la Traian şi Sevir, fiind Dicheval pre acele vremi voevod dachilor, după cum Dion şi Zonara cei ce istorisesc de Traian, anume arată pre Dicheval cum că au avut război cu Dometian şi cu Traian înpăratul" (Mineiul pe Noiemvrie, Râmnic, 1778). Problema timpului este reluată şi în Mineiul pe Dechemvrie din 1779, unde Chesarie a scris despre Naşterea lui Hristos şi era creştină formată prin contribuţia lui Dionisie Exiguul. "Iară dinu zilele lui Justinianu Înpăratu au începutu să se numere dela naşterea lui Hristos ce să prăznuiaşte întru aciastă lună. Şi să arată în istorie că obiceiulu de a să număra anii de la naşterea lui Hristos întâiu povăţuitoriu s-au arătatu Dionysie celu Micu... în locu de a să număra anii de la Dioclitiianu, au aşezatu în Beserică anii cei de la întruparea Domnului. Sântu dinu istoricii aniloru carii cu adâncime cercetându arată că naşterea lui Hristos s-au făcutu cu 4 ani mai nainte decâtu au socotitu celu numitu mai susu Dionysie. Însă toată lumea cea de obşte întocmire au primitu aşezarea acestui Dionysie, numindu-o epohi a lui Dionysie, care şi aşa va rămâne în veci nepricinuindu-se nici o bănuială la dogmă din bănuiala vremii" (Mineiul pe Dechemvrie, Râmnic, 1779). Efemeritatea oricărei împărăţii din lume În Mineiul pe Ianuarie, din 1779, episcopul Chesarie aminteşte câteva calamităţi din Antichitate, iar după ce a evocat gloria apusă a marilor imperii, consemnează câteva importante schimbări contemporane: prima împărţire a Poloniei din 1779, suprimarea ordinului iezuiţilor din 1773 de către papa Clement XIV, măsurile luate de Gustav III (1771-1792) împotriva parlamentului şi a aristrocraţiei suedeze, conflictul dintre Austria şi Prusia aplanat prin pacea de la Teschen, în 1779, în urma căreia Bavaria a fost "bărduită", totuşi, de câteva teritorii din sud - toate acestea sunt evocate pentru a sublinia efemeritatea oricărui lucru de pe această lume. Chesarie mai aminteşte de înălţările şi căderile ţării noastre care s-au succedat pe perioade restrânse din cauza instabilităţii provocate de puterile străine. Episcopul Râmnicului a arătat că istoria tuturor popoarelor este dată de către Pronia Divină. "Asemenea şi oblăduirea Ţării Rumâneşti, fiind şi mai mult supusă supt nestatornica pravilă a lucrurilor omeneşti, fiind curgerea ei prin râpe şi pietre ascunse, având ţărmurile ei fără limanuri, s-au asemănat stăpânirea ei cu Paliriile, adică cu apele cele ce de dimineaţă până la o vreme curg în sus, iar de la o vreme îşi întorc curgerea în jos, se aseamănă cu curgerea mării pre la Vizantiia, pe care, vântul austrului când o bate îi pricinuiaşte curgerea într-o parte, şi când de la miazănoapte bate, întoarce curgerea înapoi. Întru acest feliu de grabnice mutări s-au aruncat soarta Ţării Rumâneşti" (Mineiul pe Ianuarie, Râmnic, 1779). Ierarhul Chesarie, precursor al corifeilor Şcolii Ardelene Incursiunea cărturarului episcop Chesarie în problematica timpului se încheie în prefaţa Mineiului pe Ianuarie cu o concluzie plină de speranţă, mai ales că după momentul 1774 boierii, clericii şi pământenii, având legi, pot să profite de timp pentru înflorirea ţării. Trebuie adus la cunoştinţă faptul că episcopul Râmnicului, influenţat de orientarea iluministă, se foloseşte de "Enciclopedia franceză" a lui Diderot. Chesarie a fost primul român care a tradus texte din această enciclopedie. Sunt preluate informaţii de istorie antică cu privire la fiecare lună şi face legătura dintre obiceiurile romanilor şi cele păstrate de noi, arată semnificaţia lunilor în vechea cronologie romană, dar Chesarie arată şi semnificaţia sărbătorilor religioase din fiecare lună. Cărturarul ierarh Chesarie în toate ramurile activităţilor sale s-a dovedit a fi un reprezentant al iluminismului românesc, iar prin accentuarea originii latine a limbii şi a poporului român, precum şi a continuităţii sale în Dacia, Chesarie a fost un precursor al corifeilor Şcolii Ardelene. " Aşa cum serii urmează noaptea, iar după aceea se revarsă lumina dătătoare de viaţă a zorilor, tot astfel poporul român să iasă din privegherea nopţii şi să ajungă la dorita dimineaţă."