Premii pentru Mariana Gligor și Nicolae Coroiu, „Tezaure Umane Vii” din Alba

Tulnicăreasa Mariana Gligor și Nicolae Coroiu, constructor de instrumente populare tradiționale, din judeţul Alba, vor fi premiați, azi, 1 martie, în cadrul Galei „Tezaure Umane Vii 2019”, eveniment care are la bază inițiativa UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.

Participarea la acest eveniment este asigurată de Consiliul Județean Alba, prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituția care suportă costurile pentru deplasarea celor doi reprezentanți ai județului Alba.  

Mariana Gligor și Nicolae Coroiu au fost declarați „Tezaure Umane Vii” în anul 2015. Din anul 2016, programul a fost oprit și nu au mai fost acordate aceste titluri, până în anul 2018, când programul a fost reluat. Gala „Tezaure Umane Vii 2019” va fi deschisă de sunetul unic al tulnicului din Munții Apuseni, în interpretarea Marianei Gligor, iar în cadrul acesteia vor fi premiați toți cei declarați „Tezaure Umane Vii” în 2015 și 2018. Centrul de Cultură „Augustin Bena” a mai depus, în 2018, alte şase noi candidaturi din județul Alba pentru acest titlu, însă toate dosarele au fost respinse, fără nicio motivare, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, conform comunicatului transmis de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Județul Alba are cele mai multe titluri de „Tezaur Uman Viu” obținute de-a lungul timpului: în anul 2010 – Maria Deac Poenariu (pictor iconar din Laz), în anul 2011 – Olivia Tima (ţesătoare din Sălciua) și Constantin Perța (cioplitor din Ceru Băcăinți), în anul 2013 – Gligor Nicodim (dogar din Vidra) și Nicolae Muntean (iconar din Vinerea); în anul 2015 – Mariana Gligor (tulnicăreasă din Câmpeni) și Nicolae Coroiu (constructor de țiteră / țâmbă din Avram Iancu). Unii dintre acești păstrători ai patrimoniul cultural, respectiv Maria Deac Poenaru, Constantin Perța și Gligor Nicodim, au trecut la cele veșnice, însă meșteșugul lor este dus mai departe de ucenicii acestora.

Mariana Gligor s-a născut în anul 1947, în comuna Vidra din Munții Apuseni, iar de la vârsta de şapte ani cântă la tulnic.

Tulnicăreasa este cea care păstrează de mulți ani această tradiție a moților din Apuseni, fiind instructor pentru numeroase generații de tineri. În anul 2001 a pus bazele grupului de tulnicărese de la Câmpeni, iar în timp acesta a ajuns cunoscut atât în țară cât și în străinătate. Tatăl Marianei a fost unul dintre cei mai renumiți meșteri de tulnice, el fiind și cel care i-a insuflat pasiunea pentru acest instrument tradițional. Tulnicul, instrument promovat și păstrat cu sfințenie de Mariana Gligor, este unul dintre cele cinci tipuri de instrumente tradiționale din România și are lungimi variind între 1,5 și 3 metri. Acesta este un instrument muzical străvechi, fiind realizat din doage de lemn de molid, lipite cu rășină și fixate cu cercuri de jneapăn, de salcie sau de brad. În vechime, la tulnic cântau de obicei femeile și fetele pentru a anunța evenimente importante din familie sau din comunitate.

Nicolae Coroiu a urmat cursurile Liceului Pedagogic din Abrud, iar din anul 1970 este învățător și profesor de muzică în comuna Avram Iancu. Dascălul cons­truiește și promovează țitera sau țâmba, un instrument vechi, specific moților din Apuseni. Instrumentul arhaic amin­tește de vioară și țambal, fiind întâlnit în mai multe zone din țară, însă în Munții Apuseni are o formă unică, iar moții îi spun țâmbă și nu țiteră, termenul sub care este întâlnit în cărțile de specialitate. Țâmba este o cutie de rezonanță din lemn de brad, iar Nicolae Coroiu este și meș­terul care mai păstrează tainele construcției acestui instrument vechi. În anul 2004, Nicolae Coroiu a pus bazele unei formații de țâmbe formată din tinerii săi elevi, formație denumită „Cră­ișorul”, după numele Eroului Național Avram Iancu, conform Centrului de Cultură „Augustin Bena" Alba.

Programul „Tezaure Umane Vii” este o inițiativă UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și trans­mițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în comunitățile din care fac parte, în rândul specia­liștilor și în cadrul unor manifestări cu public larg, iar pe de altă parte programul urmărește identificarea acelor persoane care transmit cel puțin un element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele nealterate, contribuind astfel la asigurarea viabi­lității acestuia. Titlul de „Tezaur uman viu” este titlul onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept creatoare şi transmițătoare de elemente ale unui domeniu al patrimoniului cultural imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiționale nealterate. Titlul este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial. Din anul 2016, programul a fost oprit și nu au mai fost acordate aceste titluri, până în anul 2018, când programul a fost reluat, conform comunicatului transmis de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba.