Prima zi a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iaşi
Festivalul de Muzică Bizantină de la Iaşi a debutat ieri, 27 septembrie, cu oficierea Sfintei Liturghii în Catedrala Mitropolitană de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Răspunsurile la strană au fost date la slujba arhierească de Corul „Sfântul Ioan Damaschin“ din Novi Sad - Serbia, alături de Grupul psaltic „Nectarie Protopsaltul“din Bucureşti şi de Corul „Chivotul“ din Iaşi. Festivitatea oficială de deschidere s-a desfăşurat în Sala „Iustin Moisescu“ a Ansamblului Mitropolitan, conferinţa inaugurală fiind susţinută de Grigorios Stathis, membru al Comunităţii Greceşti de Studii Bizantine şi al Societăţii de Studii Bizantine şi Postbizantine, fondator al organizaţiei „Anatolis to Periichima“. Ziua s-a încheiat tot la Catedrala Mitropolitană, cu un concert de deschidere în cadrul căruia au interpretat Corul „Sfântul Ioan Damaschin“ din Novi Sad şi Grupul psaltic „Nectarie Protopsaltul“ din Bucureşti.
Miercuri, 27 septembrie 2017, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit Sfânta Liturghie din cadrul primei zile a Festivalului de Muzică Bizantină de la Iaşi. Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Sfântul Ioan Damaschin“ (Novi Sad, Serbia), de Grupul psaltic „Nectarie Protopsaltul“ (Bucureşti, România) şi de Corul „Chivotul“ (Iaşi, România).
Festivitatea oficială de deschidere s-a desfăşurat în Sala „Iustin Moisescu“ a Ansamblului Mitropolitan. După cântarea troparului Sfintei Cuvioase Parascheva de membrii Corului „Chivotul“, moderatorul evenimentului şi preşedintele festivalului, părintele arhimandrit Hrisostom Rădăşanu, a specificat motivele organizării unui festival de muzică bizantină la Iaşi: „Arareori o cultură a putut să impresioneze şi să seducă, să bucure şi să provoace asemeni culturii bizantine. Sinteză între helenism şi creştinism, punte între tradiţiile mândrei Rome şi ale misticului Orient, credincios Cezarilor, dar şi Patriarhilor, apărător al Ortodoxiei şi canon al civilizaţiei, Bizanţul ne ţine aproape de atâtea frumuseţi şi bucurii, deschise spre nevoile omului de azi şi tainice precum Întruparea Cuvântului. Bizanţul este motivul cel dintâi pentru care am gândit şi implementat acest proiect al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei în această formă. Principalul nostru obiectiv este acela de a redescoperi împreună modul în care această civilizaţie a reuşit să aducă împreună tradiţii politice, sociale, economice şi religioase într-un spirit de sinteză care a dăinuit atât de mult. Muzica bizantină nu este aşadar decât un pretext pentru a ne reîntâlni cu fascinanta lume a Imperiului Bizantin care dăinuieşte şi astăzi în memoria colectivă a umanităţii ca unul din marile proiecte ale sale. Festivalul este, aşa cum îi spune şi numele, o sărbătoare. Sărbătorim această moştenire lăsată de înaintaşii noştri întru credinţă şi o facem prin concerte, prin expoziţii, conferinţe, lansări de carte şi mai ales prin ritmuri liturgice. Pentru că inima Bizanţului a bătut şi încă bate în Biserică“.
„Muzica psaltică te face să te simţi în biserica ta, chiar dacă eşti plecat în afara graniţelor ţării tale“
La festivitatea de deschidere a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan, care a subliniat că muzica bizantină este „ajutor pentru sufletul uman care doreşte să se înalţe către Dumnezeu“: „Evenimentele din aceste zile din Iaşi reprezintă un omagiu adus civilizaţiei bizantine şi un omagiu adus legăturilor pe care Moldova le-a avut în istorie cu Bizanţul şi pe care, în duh şi în adevăr, le are şi acum cu această lume. Totodată, festivalul este şi un omagiu adus muzicii bizantine, ajutor pentru sufletul uman care doreşte să se înalţe către Dumnezeu. Muzica psaltică te face să te simţi în biserica ta, chiar dacă eşti plecat în afara graniţelor ţării tale. Dacă intri în biserici unde se trăieşte şi se mărturiseşte aceeaşi credinţă ortodoxă şi se cântă muzică bizantină, graniţele dispar“.
„Lumea academică a oraşului Iaşi trebuie să se ocupe şi mai mult de complexa şi inepuizabila moştenire a Bizanţului“
„Nu putem decât să ne exprimăm admiraţia pentru această iniţiativă care implementează în frământările specifice artei contemporane un eveniment care reuneşte nume reprezentative, interpreţi şi cercetători, părinţi din îndepărtate aşezăminte monahale sau dirijori de marcă. Prezenţa alături de noi a unor personalităţi de referinţă precum Grigorios Stathis, Alexander Lingas, Maria Alexandru, Georgios Constantinou aduc un plus incontestabil de valoare şi autenticitate muzicii bizantine, demonstrând prin prezenţa domniilor sale că, într-adevăr, lumea academică a oraşului Iaşi, dar şi a României, trebuie să se ocupe şi mai mult de complexa şi inepuizabila moştenire a Bizanţului“, a menţionat în cuvântul rostit şi prof. univ. dr. Atena-Elena Simionescu, rectorul Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu“ - Iaşi.
O alocuţiune a fost rostită şi de conf. univ. dr. Maria Alexandru, preşedintele Comitetului Ştiinţific al Festivalului.
„Crucea Moldavă“ pentru prof. univ. dr. Gregorios Stathis
În cadrul festivităţii s-a acordat, de asemenea, distincţia de vrednicie „Crucea Moldavă“, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, profesorului univ. dr. Gregorios Stathis pentru întreaga sa activitate ştiinţifică, didactică şi interpretativă. Gregorios Stathis este membru al Comunităţii Greceşti de Studii Bizantine, al Societăţii de Studii Bizantine şi Postbizantine, al Clubului „Prietenii Muntelui Athos“, al Fundaţiei „Antiquae Europae Orientalis“ din Varşovia, al Comitetului redacţional „Corpus Scriptorum de Re Musica“ (Viena) şi fondatorul organizaţiei „Anatolis to Periichima“ (1998). Publicaţiile sale sub formă de cărţi, studii, prezentări în cadrul conferinţelor internaţionale, articole în reviste şi jurnale sunt, până în prezent, în număr de peste 700. Din acestea, 25 tratează direct problematica interpretării şi exegezei notaţiei muzicale bizantine, fiind publicate în reviste de specialitate, în limbile greacă, italiană, engleză şi franceză.
Evenimentul s-a încheiat prin conferinţa inaugurală susţinută de Gregorios Stathis, cu titlul „Suflările decapentasilabice ale maieştrilor“.
„Mi se pare bun prilejul să subliniez importanţa şi utilitatea - împreună şi necesitatea - studiului Muzicii Bizantine sau al Artei Psaltice în cultul ortodox. Puţinele lucruri pe care le-am spus ca introducere despre Imnologie şi puţinele din cele multe pe care le veţi asculta în continuare sunt rodul studiului şi cercetării la nivel universitar. Şi acest lucru deoarece muzica sau psaltica din cult este o artă frumoasă care întruneşte multe arte în acelaşi timp: în muzică există împreună şi imnografia ca artă poetică cu ritmica proprie, dogmatica şi învăţătura teologică a Bisericii, aghiologia şi ştiinţa despre sărbătorile bisericeşti, tipicul şi ceremonialul ordinii bisericeşti şi de cult, după porunca apostolică «toate să se facă cu cuviinţă şi după rânduială» (I Corinteni 14, 40). Atât ca artă frumoasă, cât şi ca un bun mijloc cultural, Psaltica se referă la toţi oamenii, nu numai la cei iniţiaţi şi la purtătorii naturali ai acestei tradiţii, adică la cântăreţi şi la preoţi. Este vorba despre o moştenire din străbuni şi avem datoria de a-i arăta un respect limpede şi de a demonstra că suntem urmaşi vrednici. Şi ne putem apropia de această artă pe două căi: mai întâi în ceea ce priveşte arta, şi apoi în ceea ce priveşte muzicologia. Din păcate, noi, cei ce lucrăm în domeniile tradiţiei, nu găsim lesne oameni care să ne sprijine cu căldură. Şi de multe ori trebuie să ducem lupte grele pentru lucrurile cele mai elementare şi care se înţeleg de la sine! Şi în Grecia a întârziat să se urce la nivel universitar studiul Muzicii Bizantine: aceasta s-a întâmplat abia în ultimii 40 de ani! Şi a fost nevoie de multe jertfe, de multă transpiraţie şi de lacrimi! - da, de lacrimi! şi din partea umilei mele persoane care vă vorbeşte acum - pentru ca să se înţeleagă ceea ce de fapt este de la sine înţeles, adică utilitatea acestui bun în cultul şi în viaţa credincioşilor, a tuturor oamenilor, şi necesitatea cercetării şi întreţinerii şi răspândirii sale. Iaşul a fost primul oraş aici, în România, care, în anul 1816, a înfiinţat o şcoală pentru răspândirea Noii Sistime a notaţiei analitice a muzicii bizantine, notaţie pe care o binecuvântase şi o recomandase Patriarhia Ecumenică la Constantinopol în 1814/15. Apoi, desigur, a urmat Bucureştiul, în 1818. Este vorba despre o moştenire şi o tradiţie pe care o aveţi şi vă doresc să o ţineţi. Repet cuvintele Apostolului «staţi neclintiţi şi ţineţi predaniile» (II Tesaloniceni 2, 15) şi mă rog ca Bunul Dumnezeu să binecuvânteze şi să întărească bunele voastre intenţii şi faptele corespunzătoare, «spre folosul obştesc»“, i-a îndemnat prof. univ. dr. Gregorios Stathis pe cei prezenţi.
Ziua de ieri s-a încheiat tot la Catedrala Mitropolitană, cu un concert în cadrul căruia au interpretat Corul „Sfântul Ioan Damaschin“ din Novi Sad şi Grupul psaltic „Nectarie Protopsaltul“ din Bucureşti.
În această seară, de la ora 19:00, în Sala mare a Teatrului Naţional din Iaşi va avea loc concertul extraordinar de muzică bizantină susţinut de „Cappella Romana“ din Statele Unite şi de corul Mănăstirii Hamatoura din Kousba, Liban. Mai multe amănunte despre programul zilelor următoare puteţi afla de pe site-ul festivalului, ibmf.ro.