Primiţi colinda noastră?

Data: 24 Decembrie 2010

O, ce veste minunată!

O, ce veste minunată În Betleem ni s-arată Astăzi s-a născut Cel făr-de-nceput Cum au spus proorocii. Că la Vitleem Maria Săvârşind călătoria, Într-un mic sălaş, Lângă acel oraş, A născut pe Mesia. Pre Fiul în al Său nume L-a trimis Tatăl în lume, Să se nască Şi să crească, Să ne mântuiască. La poarta Raiului Sus la poarta Raiului Paşte turma Tatălui, Linu-i lin şi iarăşi lin, Bate vântul frunza lin, Lin şi iarăşi lin. Dar la turmă cine stă? Oare cine stă? Stă chiar Maica Precistă, Maica Precistă. Linu-i lin şi iarăşi lin, Bate vântul frunza lin, Lin şi iarăşi lin. Lângă ea un legănel, Da, un legănel, Cu un copilaş în el, Copilaş în el. Linu-i lin şi iarăşi lin, Bate vântul frunza lin, Lin şi iarăşi lin. Copilaşul când plângea, Puiul când plângea, Maica Sfântă-L legăna, Maica-L legăna. Linu-i lin şi iarăşi lin, Bate vântul frunza lin, Lin şi iarăşi lin. Copilaşul când dormea, Puiul când dormea, Maica Sfântă îi cânta Maica îi cânta. Linu-i lin şi iarăşi lin, Bate vântul frunza lin, Lin şi iarăşi lin. Steaua sus răsare Steaua sus răsare, Ca o taină mare, Steaua luminează Şi adeverează. Steaua străluceşte Şi lumii vesteşte Că azi Curata, Prea nevinovata, Fecioara Maria Naşte pe Mesia. În ţara vestită, Vitleem numită. Magii cum zăriră, Steaua şi porniră, Mergând după rază Pe Hristos să-l vază. Şi dacă sosiră Îndată-l găsiră, La dânsul intrară Şi I se închinară. Cu daruri gătite Lui Hristos menite, Luând fiecare Bucurie mare. Care bucurie Şi aici să fie, De la tinereţe Pân-la bătrâneţe. Noi umblăm şi colindăm Noi umblăm şi colindăm, Florile, florile dalbe! Şi pe Dumnezeu purtăm, Florile, florile dalbe! Mititel şi-nfăşăţel, Florile, florile dalbe! Şi la faţă-i frumuşel Florile, florile dalbe! Faşă dalbă de mătase, Să-i fie moale la oasă. Florile, florile dalbe! Scuticel de usunic, Florile, florile dalbe! Moale să-i fie la trup. Florile, florile dalbe! Chichiuţă de bumbac, Moale să-i fie la cap. Florile, florile dalbe! Dar ce este-n fundul ei? Florile, florile dalbe! Este-o piatră nestemată, Ce cuprinde lumea toată: Florile, florile dalbe! Ţaringradul jumătate, Rusalimu-a treia parte. Florile, florile dalbe! Florile, florile dalbe! Bună seara la fereastră Bună seara la fereastră, La boieri, la dumneavoastră Noi de câte ori vinim Tot la masă vă găsim. Staţi la masă întristaţi Şi de gânduri rău mustraţi. Vă gândiţi la viitori Şi la anii trecători, Cum aram cu plugul via, Astăzi îndurăm robia, Că boii s-au căsuit, Plugurile-au ruginit. Nu-i cu ce ara ogorul, Să tragi brazdă cu tractorul. Că pământul ce-l avem Cu hârleţul îl săpăm Şi de pluguri să uităm. C-aşa Dumnezeu o dat, Lumea toată s-o schimbat C-o fost bine mai demult Iar nouă nu ne-a plăcut. C-o fost binele mereu, Iar noi ziceam că-i rău. D-amu-i rău, zicem că-i bine Şi trudim şi azi, şi mâine Şi muncim noi cu sudoare Duminica-n sărbătoare.... La anuâ şi la mulţi ani! Lăudaţi pe Domnul Dormi Iisuse cald şi lin, Îngeraşi din ceruri vin, Să-ţi aducă flori şi stele Să te-mbreci frumos cu ele. Dormi Iisuse cald şi lin, Îngeraşi din ceruri vin, Ciobănaşi cu pas uşor, Vin să-ţi cânte cântul lor, Vin cu mieii lângă tine Ca să-ţi fie cald şi bine. Ciobănaşi cu pas uşor, Vin să-ţi cânte cântul lor. Mama îi priveşte blând, Bucurie mare-având, Le arată al ei odor Şi primeşte darul lor. Mama îi priveşte blând, Bucurie mare-având. Şi-ntreabă, şi-ntreabă Şi-ntreabă, şi-ntreabă Sfinţii pe Dumnezeu: Doamne milostive, Tot stăm să te-ntrebăm, Şi-ntrebatu-te-am, Din ce mir sau fapt? Vinul şi mironul Şi rumenul grâu? Iar voi sfinţi părinţi, Voi prea bine ştiţi. Ştiţi când mă goneară, Tot din casă-n casă, Şi din masă-n masă, Pân-la Erusalim, Casa lui Crăciun, Ş-a lui Dumnezeu, Sfântă Duminică, Dalbă Biserică. Ş-acolo m-au prins, Şi m-au răstignit, Jos cu faţa-n sus. Cruce de măr dulce, Şi unde că-mi băteară Pin tălpi şi prin palme. Piroane de fier, Ţinte de oţel. În faţă le băteară, În dos le ţintuiră, Sânge ori ciuruiară, Pahar sprijeneară, Tot mir se făceară, Şi-unde-L îmbrăcară, Cu cămaşă verde, Verde de urzică, Rău trupţor băşică. Şi-unde-o aşezară, Lacrimi ciuruiară, Pahar sprijeneară, Şi-s-au dăruit. Grâu pe la creştini, Mir la mânăstiri, Rod pe la norod, Ca să se rodească, Să se pomenească, La mulţi ani trăiască! La poarta lu împăratu La poarta lu împăratu, Mirelui bunu, La poarta lu împăratu, Mirelui bunu, Şade-un mire rezematu, Mirelui bunu, De plesele arcului, Mirelui bunu, Şi se cere la vânatu, Mirelui bunu, Prin codri pi-un n-o umblatu, Mirelui bunu, Pe valea munteluiu Mirelui bunu, Tot se duse cât se duse, Mirelui bunu, Dete-n urma leuluiu, Mirelui bunu, Găsi leul aburatu, Mirelui bunu, Sub un spine mărăratu Mirelui bunu, Până mire se gândiare, Mirelui bunu, Săgeţile pregăteare, Mirelui bunu, Leul în tălpi îmi săreare, Mirelui bunu, Şi la luptă se puneare. Mirelui bunu, Zi de vară până-n seară, Mirelui bunu, Când fu colea către seară, Mirelui bunu, Leul duse şi nu-l puse, Mirelui bunu, Cu paivan de mălin verde, Mirelui bunu, De e drag cine-l vede. Mirelui bunu, Şi cu el la drum plecare, Mirelui bunu, Cam de-a lungul drumuluiu Mirelui bunu, Şi de-a dreptul câmpuluiu. Mirelui bunu, Maică-sa-afară ieşiare Mirelui bunu, Şi din grai aşa grăiare Mirelui bunu, Fericat Doamne, de mine Mirelui bunu, Ce băiat am mai scăldatu, Mirelui bunu, De-mi aduce leu legatu Mirelui bunu, Şi te, mire, veseleşte La poarta lu împăratu, Mirelui bunu, La poarta lu împăratu, Mirelui bunu.