„Prin Duhul Sfânt păstrăm unitatea şi dreapta vieţuire“

În Duminica a 7-a după Paşti, închinată Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a aflat în mijlocul obştii Mănăstirii Pasărea din judeţul Ilfov. La finalul Sfintei Liturghii, Preafericirea Sa a explicat credincioşilor prezenţi pericopa evanghelică a Rugăciunii lui Iisus şi a vorbit despre cei 318 Sfinţi Părinţi care au formulat adevărul dreptei credinţe la Niceea, în anul 325.

 Patriarhul României a arătat că Evanghelia Duminicii a 7-a după Paşti cuprinde trei mari adevăruri: „În primul rând, ne arată că Fiul lui Dumnezeu a venit în lume ca să dăruiască oamenilor viaţă veşnică. În al doilea rând, Mântuitorul Iisus Hristos descoperă ucenicilor numele lui Dumnezeu, şi anume că Dumnezeu este Tatăl unui Fiu veşnic, nu doar Tată făcător al cerului şi al pământului sau păzitor al poporului ales, ci Tatăl Fiului veşnic Iisus Hristos, Cel ce a devenit Om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Şi al treilea mare adevăr este rugăciunea pentru unitatea Bisericii, pentru comuniunea desăvârşită a ucenicilor şi a credincioşilor lui Hristos, a celor care cred în El. Aceste trei mari adevăruri sunt împărtăşite ucenicilor, spune Evanghelia de astăzi, la sfârşit, pentru ca bucuria lui Hristos să fie deplină în ucenicii Săi. Această bucurie a lui Hristos este deplină când ei păstrează dreapta credinţă şi unitatea Bisericii“.

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că „sărbătoarea Înălţării Domnului este în strânsă legătură cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, iar între ele avem această duminică, a celor 318 Părinţi adunaţi la Sinodul de la Niceea în anul 325, la porunca şi în prezenţa Împăratului Sfânt Constantin cel Mare. Aceşti Sfinţi Părinţi au mărturisit că Iisus Hristos nu este o simplă făptură îndumnezeită, ci este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat“.

Cei 318 Sfinţi Părinţi s-au adunat la Sinodul I Ecumenic pentru că erau păstori de eparhii: „Cei care au făcut această dogmă, Crezul Niceo-Constantinopolitan, au fost Părinţi, episcopi care aveau obligaţia de a mărturisi dreapta credinţă şi de a-i păstori pe calea mântuirii pe credincioşi. Nici dogmele, nici canoanele nu sunt făcute de profesori, în birouri, ci de păstori de suflete, de episcopi care au avut eparhii, pe care trebuia să le păzească de rătăcire de la dreapta credinţă şi de rătăcire de la dreapta vieţuire. Cei 318 sfinţi au fost Părinţi responsabili în gradul cel mai înalt pentru mântuirea credincioşilor pe care îi păstoreau. Ei şi-au dat seama că dacă Hristos nu este Dumnezeu şi nu se mărturiseşte dumnezeirea Lui, credincioşii pierd mântuirea. Pentru că Adevăratul Hristos este Dumnezeu-Fiul cel veşnic. Aceasta este o foarte mare responsabilitate. Nu se mântuieşte orice om care crede, ci numai cel care crede în mod corect, care mărturiseşte dreapta credinţă. De aceea, între sărbătoarea Înălţării Domnului şi sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt avem pe aceşti Părinţi mari luminători, care au stabilit dogma Preasfintei Treimi, care au mărturisit credinţa că Iisus Hristos este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut“, a explicat Patriarhul României. Evanghelia de astăzi ne mai arată „grija părintească, grija pastorală a lui Hristos faţă de ucenicii pe care i-a încredinţat Dumnezeu Tatăl spre păstorire. Prin aceasta, El ne arată cum trebuie să fie un păstor de suflete, căruia i s-a încredinţat să păstorească ucenici, adică o parohie, o mănăstire sau o eparhie, să fie responsabil în faţa lui Dumnezeu“. Preafericirea Sa a evidenţiat faptul că „Hristos-Domnul nu a vorbit într-o predică despre unitatea Bisericii, ci în rugăciune, S-a rugat în genunchi. Şi aceasta ne arată că nu este suficient să cunoaştem dreapta credinţă, teoretic, ci trebuie să ne rugăm permanent, ca să o putem păstra prin lucrarea Duhului Sfânt, Care adună laolaltă ceea ce este în pericol de dezbinare. Duhul Sfânt ne ajută să păstrăm mintea clară, să nu ne rătăcim, să păstrăm dreapta vieţuire. De aceea, pe lângă cunoaşterea teoretică, trebuie şi multă trăire duhovnicească, rugăciune neîncetată. Biserica menţine unitatea ei prin Crez, dar şi prin toate rugăciunile pe care le săvârşeşte“.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat întreaga obşte a Mănăstirii Pasărea şi a oferit maicii stareţe o serie de publicaţii apărute la Editurile Patriarhiei Române. Stavrofora Mihaela Costache, stareţa aşezământului, a dăruit Patriarhului României un buchet de flori în semn de recunoştinţă. La final, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit o rugăciune la căpătâiul monahiei Filofteia Căpriţa, depusă în pronaosul bisericii mari a mănăstirii, trecută la Domnul la vârsta de 82 de ani, după şapte decenii de vieţuire monahală.

Mănăstirea Pasărea este cel mai mare aşezământ monahal al Arhiepiscopiei Bucureştilor, după numărul de vieţuitoare, şi desfăşoară o bogată activitate misionară prin căminul pentru femei vârstnice, seminarul teologic pentru fete, Secţia Cizelură a Atelierelor Patriarhiei Române şi atelierele de broderie şi croitorie pentru veşminte bisericeşti.