Principalele dosare de pe masa noii Comisii Europene
Un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, criza cu Rusia, negocierile comerciale cu Statele Unite ale Americii, riscul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană - acestea sunt principalele dosare deja în desfăşurare ce trebuie gestionate începând cu 1 noiembrie de noua Comisiei Europeană.
Noua Comisie Europeană, care şi-a preluat oficial funcţiile sâmbătă, 1 noiembrie, va avea pentru prima dată în istoria sa un executiv cu o conducere bicefală: preşedinte - fostul premier conservator luxemburghez Jean-Claude Juncker (59 de ani) şi vicepreşedinte - social-democratul olandez Frans Timmermans (53 de ani).
Lupta împotriva şomajului şi impulsionarea creşterii reprezintă prima prioritate pentru noul executiv european. Recent confirmat de Parlamentul European în calitate de preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker a promis deja un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro pe trei ani. El a creat un post de vicepreşedinte cu sarcina explicită de a superviza acest proiect.
Proiectul, ale cărui detalii vor fi prezentate înainte de Crăciun, se înscrie în cadrul unei dezbateri recurente între austeritate şi creştere. Ţări precum Franţa şi Italia presează pentru relaxarea presiunii bugetare. Un apel ce se loveşte în mod sistematic de reticenţele celor care ţin la principiul „consolidării bugetare“, cu Germania în frunte.
Pentru relansarea economiei, Comisia pariază şi pe acordurile comerciale, definitivarea pieţei interne şi dezvoltarea digitală. Jean-Claude Juncker a pledat pentru un salariu minim în fiecare ţară a Uniunii, o idee promovată de stânga, care a prins elan, mai ales de când a fost îmbrăţişată şi de Germania, pe fondul marii coaliţii dintre conservatori şi social-democraţi.
Relaţiile cu Rusia şi SUA
Uniunea Europeană caută tonul potrivit în relaţia cu Moscova, pentru a menţine presiunea, mai ales prin intermediul sancţiunilor economice, fără a provoca însă o ruptură totală. „Fermitate“ şi „diplomaţie“, a rezumat noua şefă a diplomaţiei europene, italianca Federica Mogherini, subliniind că, deşi Rusia nu este actualmente „un partener“, ea rămâne „o ţară strategică şi un vecin“.
UE intenţionează să îşi consolideze cooperarea cu ţările de origine şi de tranzit ale valurilor de imigranţi, mai ales cu ţările africane şi Turcia, în încercarea de a combate imigraţia ilicită şi a implementa canale de imigraţie legală. Pe de altă parte, Juncker a avertizat că UE va rămâne în formula de 28 de state în următorii cinci ani.
Acordul de liber-schimb cu SUA, TTIP, lansat de Comisia Barroso, cristalizează temerile opiniei publice în faţa globalizării: lipsa de transparenţă şi riscul impunerii organismelor modificate genetic sau a cărnii de vită cu hormoni. Dezbaterea se concentrează pe posibilele ingerinţe ale companiilor străine în politicile publice, prin intermediul unei proceduri de arbitraj care există în SUA. Jean-Claude Juncker s-a pronunţat împotriva acesteia. Dar comisarul vizat direct de negocieri, Cecilia Malmstrom, este mai ambiguă. Totuşi, în ciuda numeroaselor dezacorduri dintre cele două părţi, Juncker şi-a exprimat determinarea de a definitiva negocierile. (Oana Nistor)