Principalele modificări ale Codului silvic

Proiectul noului Cod silvic include mai multe modificări, printre cele mai importante se numără interzicerea transportului materialului lemnos pe timp de noapte, furtul de lemne va fi pedepsit indiferent de cantitate, iar proprietarii de păduri vor fi stimulaţi să le păstreze prin acordarea de rente anuale cu bani obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. 

 

Noul Cod silvic, aprobat miercuri de Guvern, va fi dezbătut în regim de urgenţă în Parlament, actul normativ cuprinzând o serie de modificări importante care se referă la schimbarea modului de valorificare a lemnului, dar şi un control mai riguros pentru introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure, după cum a precizat Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri. 

 

Astfel, potrivit proiectului, exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare, eliberată de Ocolul Silvic, de către persoane juridice atestate de o comisie, iar proprietarii pădurilor persoane fizice pot exploata din proprietate un volum de până la 20 de metri cubi pe an, cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic.

 

Măsura amintită va intra în vigoare progresiv, pentru jumătate din masa lemnoasă, de la 1 ianuarie 2014, şi pentru cealaltă jumătate, de la 1 ianuarie 2015, pentru a se asigura timpul necesar realizării rampelor şi depozitelor. „În acest moment, în România, 30 la sută din masa lemnoasă se vinde în rampe şi depozite“, a precizat Varga, citată de Mediafax.

 

O serie de modificări importante vizează şi „oprirea jafului din păduri“, de la aplicarea Codului penal pentru furtul de lemn ca şi pentru alt furt, indiferent de cantitate, şi interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere, la introducerea autorizaţiilor de practică pentru personalul silvic, ce pot fi retrase la constatarea unor nereguli.

 

Proiectul conţine şi măsuri pentru păstrarea şi extinderea patrimoniului forestier. Astfel, Romsilva este obligată să achiziţioneze şi să împădurească terenuri, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să nu scadă sub trei milioane de hectare. În plus, se urmăreşte împădurirea unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de un milion de hectare până în anul 2030, activitate ce ar putea să fie finanţată tot din vânzarea certificatelor de e-misii, a mai spus ministrul Lucia Varga.

Cei 800 de mii de mici proprietari care au în total un milion de hectare de pădure vor fi sprijiniţi de stat în sensul că se va asigura gratuit paza micilor proprietăţi de până la 30 de hectare, de către Romsilva. De asemenea, pentru ca aceşti proprietari să-şi poată valorifica pădurile, în condiţiile în care acest lucru nu se poate face decât dacă au amenajament silvic, care se realizează numai pentru minimum 100 de hectare, se va plăti întocmirea amenajamentelor silvice de către stat, mai prevede actul normativ.

 

Proprietarii de păduri sunt stimulaţi să păstreze terenurile împădurite prin acordarea de bonificaţii, sub formă de rentă anuală, cu banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon. (Oana Nistor)