Proiect de salvare a preparatelor alimentare tradiţionale, la USAMV Cluj-Napoca

Studenţii din anul IV de la Facultatea de Agricultură din Cluj-Napoca participă la un proiect iniţiat de conferenţiarul Avram Fiţiu, prin care documentează feluri de mâncare tradiţională din zonele din care provin. Tinerii, îmbrăcaţi în costume populare, au expus luni, 4 aprilie, diferite produse în cadrul expoziţiei „Parada produselor tradiţionale”, organizată la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USMAV) din Cluj-Napoca.

Scopul proiectului este de a face cunoscută sau chiar de a salva reţeta, dar şi de a aduna informaţiile necesare pentru ca produsul respectiv să poată intra în procesul de atestare la nivel naţional, sau chiar european. Printre felurile gătite de studenţi s-au aflat sarmale împrăştiate, palaneţ, luşcoş ardelenesc, balmoş moţesc sau plăcintă cu lucernă. Acesta din urmă este un produs gustat şi astăzi de sătenii din comuna Bocşa, judeţul Sălaj. Raluca Ardelean, studenta care a pregătit plăcintele, spune că reţeta dăinuie din vremurile în care femeile se străduiau să gătească cu orice aveau la îndemână. De aceea, era folosită inclusiv lucerna, care de obicei este dată ca hrană animalelor. O altă varietate de plăcintă asemănătoare este cea cu frunze de păpădie, conform Agerpres.

De asemenea, au fost prezentate turtele de mălai, pe care oamenii le mâncau în loc de pâine. Valentina Rotar, tânăra care a cules reţeta de la străbunica ei, din comuna Ţaga, Cluj, a spus că aceasta este aproape uitată, pentru că oamenii o asociază cu vremurile foarte grele din timpul războiului. Nu au lipsit nici produsele pe care românii le cunosc de la alte etnii, cum ar fi prăjitura cu rubarbă din Saschiz sau hencleşe din zona Jidvei, care sunt specialităţi săseşti.

Toate aceste produse au fost preparate după ce tinerii au adunat reţetele de la bătrânii din familiile sau zonele lor, dar au încercat să ofere repere şi despre istoricul mâncărurilor respective sau informaţii care să le lege de comuna din care provin, conform Agerpres.

Conferenţiarul Avram Fiţiu, iniţiatorul manifestării, a explicat că acest demers este unul didactic, dar şi de salvare a unor mâncăruri tradiţionale. El a amintit că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte mâncărurile atestate ca produse tradiţionale.

Astfel studenţii au avut de identificat un produs tradiţional, să întocmească un caiet de sarcini prin care să explice de unde provine acesta, cum se realizează şi dacă are o vechime de minim 30 de ani. „Ar fi păcat să le pierdem, pentru că nu ne putem exprima la nivel european decât prin produse specifice româneşti. În prezent, România este pe ultimul loc în Europa la nivel de atestare de produse tradiţionale, spre deosebire de Franţa care are 280”, a spus Avram Fiţiu, citat de Agerpres. Acesta a explicat că un asemenea produs ar trebui să fie promovat, astfel încât să obţină un certificat de atestare ca produs tradiţional, de un număr de minim cinci agricultori din comuna de provenienţă.