Proiecte de infrastructură „verde“ pentru salvarea planetei
Instituţiile europene încearcă să găsească soluţii pentru stoparea încălzirii globale prin lansarea de noi mecanisme financiare care vor finanţa proiectele „verzi“. Specialiştii avertizează că o creştere de 5-6 grade Celsius a temperaturii globale va genera dezastre fără precedent.
Comisia Europeană va încuraja băncile să crească volumul creditării acordate proiectelor de eficienţă energetică, prin acordarea de împrumuturi pe termen lung cu costuri reduse şi prin protecţia intermediarilor financiari în legătură cu riscul de credit, precum şi prin îmbunătăţirea expertizei de creditare în acest sector.
Investitorii români pot accesa fonduri prin două mecanisme lansate de Comisia Europeană, în parteneriat cu Banca Europeană pentru Investiţii: Finanţarea Privată pentru Eficienţă Energetică (PF4EE) şi Facilitatea de Finanţare a Capitalului Natural (NCFF). Contribuţia CE şi BEI pentru PF4EE este de 80 de milioane de euro şi se aşteaptă ca, până la terminarea programului, la sfârşitul anului 2017, aceasta să aibă un efect de multiplicare de opt ori. NCFF se va concentra pe proiectele ce au în vedere infrastructura „verde“, prin care se conservă ecosistemele şi care contribuie la adaptarea la schimbările climatice. Se vor finanţa proiecte ce au în vedere infrastructura de protecţie contra inundaţiilor, reciclarea apei de ploaie, protejarea pădurilor, reducerea poluării apelor şi a solului, conservarea biodiversităţii şi ecoturismul. Contribuţia CE şi BEI pentru NCFF este de aproximativ 125 de milioane de euro.
În ultimii ani, tot mai multe voci au susţinut necesitatea reducerii emisiilor de gaz cu efect de seră, în caz contrar, păstrându-se ritmul actual, până în anul 2100, temperatura Pământului ar putea să crească cu 6 grade Celsius, iar consecinţele vor fi catastrofale, avertizează laureatul Premiului Nobel pentru Chimie în 1995, mexicanul Mario Molina. „Nu va dispărea omenirea, dar sigur vor dispărea civilizaţia şi societatea, aşa cum o cunoaştem astăzi“, a prognozat Molina, citat de Agerpres. Acest lucru presupune nu doar costuri economice, ci şi implicaţii etice şi morale, întrucât ar fi inadmisibil să lăsăm generaţiilor viitoare „o planetă în care calitatea vieţii va fi mai dificilă decât cea pe care o avem în zilele noastre“.
O decizie importantă pentru viitorul planetei în materie de schimbări climatice va fi luată la finele acestui an, la Paris, când va avea loc cea de-a 21-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Paris Climat 2015). „Obiectivul nostru este să ajungem la un acord interguvernamental care să intre în vigoare din anul 2020. O încălzire globală de sub 2 grade Celsius este acceptabilă. Cei care vor suferi cel mai mult de pe urma încălzirii globale vor fi cei săraci, fără posibilităţi. Ce înseamnă 4-5 grade Celsius în Delta Dunării, în Carpaţi sau în oraşe? Înseamnă secetă, schimbarea migrării păsărilor“, a arătat François Saint-Paul, ambasadorul Franţei la Bucureşti, citat de Agerpres.
Din punct de vedere economic, efectele economice generate de încălzirea globală vor fi dezastruoase dacă ţinem cont că astăzi dezastrele naturale, cum ar fi seceta, inundaţiile, cutremurele şi furtunile aduc pierderi de până la 300 de miliarde de dolari în fiecare an, după cum se arată într-un raport al ONU publicat miercuri la Geneva.
Principalele cauze ale creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră sunt arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor, tăierea pădurilor, intensificarea creşterii animalelor, îngrăşămintele şi gaze fluorurate.
Pentru evitarea dezastrelor, comunitatea internaţională a recunoscut necesitatea menţinerii încălzirii globale sub pragul de 2°C. (Oana Nistor)