Proiectul european de 500.000 de euro al unui preot de ţară

Un an şi jumătate de zbucium între instituţiile statului, 520 de pagini semnate şi ştampilate şi 67.000 de euro cheltuiţi pe hârtii, specialişti, arhitect şi firmă de consultanţă. Cam aşa s-ar putea „traduce“ eforturile unui preot de ţară dornic să obţină pentru lăcaşul de cult declarat monument istoric o finanţare europeană de 498.186 de euro prin intermediul „Măsurii 322. Renovarea şi dezvoltarea satelor“. Teoretic, parohiile pot primi finanţări pentru renovarea şi consolidarea bisericilor, dar de multe ori pornesc cu a doua şansă, întrucât intră în competiţie cu proiectele depuse de consiliile locale. „Dacă făceam proiectul doar pentru renovarea şi consolidarea bisericii, nu am fi bifat mai mult de 30 de puncte. Am înţeles că trebuie să îmbogăţim proiectul şi atunci am ales să ridicăm un centru de zi pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate“, ne-a declarat părintele Marius Nica, preot paroh la Biserica „Sfântul Nicolae“ din satul Bâcu, comuna ieşeană Ipatele.

Încă din anul 2007, printre potenţialii beneficiari ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) prin care se pot obţine finanţări nerambursabile de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală se numără şi lăcaşurile de cult. Mai precis, bisericile-monumente istorice incluse pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor pot obţine fonduri pentru renovarea şi consolidarea lăcaşului de cult prin Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“. Potrivit PNDR, măsura se încadrează în Axa III - „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale“ şi are ca obiective Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază în spaţiul rural; Îmbunătăţirea accesului la servicii de bază pentru populaţia rurală; Creşterea numărului de sate renovate, dar şi Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural. Fondurile totale alocate Măsurii 322 prin FEADR sunt de peste 1,54 miliarde de euro, din care 20% reprezintă contribuţia Guvernului României, iar 80% contribuţia Uniunii Europene. În realitate, accesarea fondurilor nerambursabile nu reprezintă nici pe departe o treabă tocmai uşoară, deşi există destule exemple de persoane fizice şi juridice care au reuşit, cu răbdare şi determinare, să obţină bani europeni şi să demareze afaceri înfloritoare. „Am propus schimbarea criteriilor de selecţie pentru proiectele venite de la parohii“ În ceea ce priveşte lăcaşurile de cult, acestea nu pot depune proiecte decât la două măsuri ale programului, însă şi aici cu anumite „artificii“ pentru a avea şanse de izbândă. „O biserică poate aplica la Măsura 322, Renovarea şi dezvoltarea satelor, dar şi la Măsura 121, Modernizarea exploataţiilor agricole. În acest din urmă caz parohia trebuie însă să fie parte majoritară a unui SRL, pentru a depune un proiect de finanţare. De asemenea, nici la Măsura 322 o parohie nu are prea multe şanse de izbândă pentru a primi fonduri pentru renovare şi consolidare, întrucât în etapele de selecţie intră în competiţie cu proiectele depuse de Consiliile Locale pentru construcţia sau reabilitarea drumurilor sau pentru aducţiuni de apă“, a explicat Liviu Bulgaru, directorul Oficiului de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Iaşi. De altfel, reprezentantul în teritoriu al Agenţiei de Plăţi a propus nu demult modificarea criteriilor de selecţie, astfel încât să se poată obţină fonduri şi de către parohii. „Potrivit criteriilor şi punctajelor actuale, un Consiliu Local poate acumula 80 de puncte, în timp ce o parohie nu va bifa mai mult de 40. De aceea, proiectele depuse de biserici ar trebui evaluate şi selectate pe alte criterii. Ideal ar fi să se defalcheze o sumă de bani pentru care să aplice doar lăcaşurile de cult“, a mai precizat Bulgaru. Propunerea de schimbare a fost trimisă la Bucureşti, iar cei în drept analizează modul în care s-ar putea realiza modificarea în cadrul PNDR, şansele de reuşită fiind destul de mari, potrivit lui Liviu Bulgaru. Biserica „Sf. Nicolae“ din Bâcu are şanse mari să fie renovată cu bani europeni În judeţul Iaşi sunt în lucru aproximativ 10 proiecte Măsura 322, iar alte trei au fost deja depuse în ultima sesiune din anul 2008, aşteptând să intre în etapa de selecţie din luna martie. Aceste trei proiecte depuse deja sunt biserica de piatră cu hramul „Buna Vestire“, Corneşti, Miroslava, biserica de lemn cu hramul „Sf. Gheorghe“ Voroveşti şi Biserica „Sf. Ierarh Nicolae“ din Bâcu, comuna Ipatele. „Din câte ne-au spus domnii de la Oficiul de Plăţi, suntem primii din Moldova care ajungem în faza finală. Poate ar fi fost mult mai uşor dacă ar fi existat un precedent, pentru că aşa poate că nu ar mai fi durat atât de mult întocmirea actelor“, a declarat părintele Marius Nica, preot paroh la Biserica „Sf. Ierarh Nicolae“ din Bâcu. Preotul aşteaptă acum ca proiectul întocmit „cu trudă şi răbdare“ să fie ales pentru a primi finanţare: „Am depus proiectul în ultima sesiune din 2008, în decembrie. În martie s-ar putea să intrăm în prima etapă de selecţie şi să aflăm dacă suntem acceptaţi sau vom merge în altă etapă. Dacă nici în cea de-a doua etapă nu vom fi selectaţi, atunci vor fi nevoiţi să refacem proiectul şi să-l depunem încă odată“, ne-a declarat preotul Nica. Valoarea eligibilă a proiectului este de 498.186 de euro şi urmăreşte restaurarea şi consolidarea bisericii-monument istoric şi construirea unui centru de zi pentru asistenţa socială a persoanelor defavorizate, bătrâni şi copii. „Acest centru de zi a fost şansa noastră de a obţine mai multe puncte. Dacă am fi realizat proiectul doar pentru restaurarea bisericii, nu am fi cumulat mai mult de 20 de puncte. Cred că ar fi necesar ca aceste criterii să se schimbe şi ca biserica să fie ajutată, întrucât sunt multe lăcaşuri care au nevoie de restaurare“, a susţinut preotul paroh din satul Bâcu. Centru de zi pentru copiii singuri acasă Potrivit proiectului şi dorinţei părintelui Nica, la centrul de zi ar urma să primească asistenţă şi o masă caldă pe zi bătrânii neputincioşi şi copiii rămaşi în grija bunicilor, ca urmare a exodului părinţilor plecaţi la muncă în străinătate. Elevii vor putea să-şi facă temele sub îndrumarea unui cadru didactic, vor primi un pat pentru odihnă şi vor desfăşura şi diferite activităţi de socializare. „Am înţeles, din primele discuţii avute cu domnul primar, că doar un proiect pentru biserică nu are şanse să prindă finanţare. Atunci ne-am gândit că ridicarea unui astfel de aşezământ ar fi tocmai potrivit pentru a alina suferinţele copiilor despărţiţi de părinţii lor. De altfel, în timpul orelor de religie, i-am întrebat pe copii despre durerea lor cea mai mare şi mi-au spus că suferă după părinţii lor, iar prin ridicarea acestui centru sperăm că le vom alina durerea şi le vom îndruma paşii să nu ajungă nişte infractori“, a susţinut părintele Nica, un prieten de nădejde al copiilor rămaşi fără susţinerea părinţilor. Întocmirea proiectului a costat 67 de mii de euro Părintele Marius Nica ne-a povestit cum a reuşit, cu ajutorul autorităţilor locale din Ipatele, să răzbească prin hăţişul birocratic al fondurilor europene. „Sunt foarte multe acte de întocmit, cei de la OJPDRP îţi dau o lungă listă; ea se găseşte şi în Ghidul solicitantului. Ne-a ajutat primăria, iar firma de consultanţă a întocmit proiectul. Un arhitect a făcut evaluarea şi a reproiectat biserica, înălţând pridvorul şi făcând studiile pentru consolidare. S-au luat mostre de pământ, a venit un evaluator la faţa locului, s-au făcut săpături, măsurători şi s-a întocmit un studiu de fezabilitate, făcut tot de arhitect“, a spus părintele Nica. A urmat o lungă călătorie în trecut, arhitectul, dar şi părintele, căutând documente care să ateste vechimea lăcaşului de cult. „Am avut nevoie de foarte multe avize: de la mediu, de la pompieri, de la Ministerul Sănătăţii, aviz sanitar-veterinar, de la urbanism, cazierul judiciar al preotului, cazierul economic al parohiei, care să ateste că nu avem datorii, dar şi de la Direcţia de Cultură şi Culte un document din care să reiasă că biserica este declarat monument istoric“, ne-a relatat preotul paroh de la Bâcu. Actele, astfel adunate, au urmat faza de consultare, cei de la Oficiul de Plăţi verificând şi îndosariind documentele. A urmat o etapă de verificare a eligibilităţii, s-au comparat fotografiile de la dosar cu realitatea, după care proiectul a luat drumul Bucureştiului. În total, proiectul a obţinut 112 puncte, a însumat 520 de pagini, costurile ridicându-se la 67 de mii de euro, mai mult de o treime intrând în buzunarul firmei de consultanţă. „Toată această goană după hârtii a durat un an şi jumătate, poate chiar mai mult. Am avut credinţă că vom duce totul la bun sfârşit. Însă, fără un sprijin financiar şi fără susţinerea autorităţilor locale, nu am fi reuşit. Suntem pioneri în accesarea fondurilor europene, însă facem o cruce mare şi, cu încredere, fără îndoială că vom răzbi“, a conchis cu satisfacţie părintele Nica, preot paroh la Bâcu din anul 1999. Ce lucrări au fost declarate eligibile În proiect a fost inclusă consolidarea bisericii, a zidurilor, „din cauza cărora se formează şi păstrează igrasia“, renovarea, dar şi pictura interioară. „Pridvorul a fost anexat bisericii mult mai târziu, cu intrarea prin lateral. Îl vom înălţa şi vom muta intrarea în faţa bisericii, neintervenindu-se asupra arhitecturii. În ce priveşte lucrările de consolidare, se va pune plasă la fundaţia bisericii şi se va lucra la pereţii care, după cum vedeţi, mereu sunt uzi din cauza igrasiei. Va fi renovată în exterior şi vom realiza şi pictura interioară“, a explicat părintele Nica. Catapeteasma Bisericii „Sf. Nicolae“ este una deosebită, care contrastează cu pereţii umezi din care se desprind bucăţi mari de zugrăveală. În ceea ce priveşte Centrul de asistenţă socială, acesta va fi ridicat pe un teren viran la distanţă de 300 de metri de sfântul lăcaş. „Vom avea o sală de studii, o sală de mese, dar şi un loc unde copii se vor putea odihni. O bucătărie utilată, de altfel întreaga clădire beneficiind de toate utilităţile“, după cum ne-a relatat preotul paroh. ▲ Biserica din Bâcu, ridicată în anul 1789 Localitatea Bâcu este atestată în 1617, sub denumirea de „Şendreşti“. Satul Şendreni a aparţinut slugerului Adam Luca (famile înrudită cu Ioan Neculce, cronicarul). A trecut apoi în proprietatea cronicarului Vasile Buzilă,, de la care a fost moştenit de fiul său Enache Buzilă, logofăt de vistierie. După moartea acestuia, din 1806, satul a trecut în stăpânirea fratelui său, Petrache Buzilă. Pe la 1816, proprietar era Iordache Gane, căsătorit cu Anastasia, fiica lui Petrache Buzilă. Construită în anul 1789 din cărămidă şi piatră, biserica din satul Bâcu, fost Şendreni, cu hramul „Sf. Ierarh Nicolae“, a fost ridicată pe locul unei vechi bisericuţe din lemn în care slujea un călugăr grec trimis de la Hadâmbu, potrivit celor relatate de părintele Marius Nica. Sorin Iftimi, muzeograf, specialist al Complexului Muzeal Naţional „Moldova“, susţine pe monumenteiasi.ro că „Pe un potir de la Biserica „Sf. Nicolae“ (Bâcu) s-a găsit inscripţia: „Pomeneşte, Doamne, pe robii tăi Iordache Gane cu soţia Smaranda. În anul 1804 a suferit mai multe lucrări de refacere. Din punct de vedere arhitectural, biserica din satul Bâcu face tranziţia între formele de tradiţie moldovenească şi trăsăturile specifice clasicismului, deşi împărţirea interioară şi volumetria sunt tratate conform cu tradiţiile arhitecturale tradiţionale, având un plan dreptunghiular cu pridvor, alipit bisericii mult mai târziu, pronaos, naos şi absida altarului. Pronaosul este înălţat cu un turn-clopotniţă ce are o încăpere destinat clopotelor, se arată în descrierea arhitecturală ataşată proiectului. ▲ Documente necesare ataşate la dosarul de finanţare Dosarul cererii de finanţare conţine cererea de finanţare însoţită de anexele tehnice şi administrative conform listei documentelor, legate într-un singur dosar, astfel încât să nu permită detaşarea şi/sau înlocuirea documentelor. Documentele necesare întocmirii cererii de finanţare: - Memoriu justificativ pentru proiectele care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj, iar documentul se va întocmi de către toţi solicitanţii pentru proiectele individuale/integrate care nu prevăd lucrări de construcţii-montaj; - Studiu de fezabilitate/Documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii întocmit/actualizat conform conţinutului-cadru şi metodologiei stipulate în HG nr. 28/09.01.2008 şi avizat conform legislaţiei în vigoare; - documentaţia întocmită conform Conţinutului-cadru al documentaţiilor de restaurare a monumentelor istorice (Dispoziţia nr. 4300/VN/03.11.2005 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul avizării, elaborat de Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru investiţii de restaurare/consolidare a obiectivelor de patrimoniu); - documentaţie justificativă pentru investiţii de conservare a obiectivelor de patrimoniu, avizată de Direcţia judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural; - Certificatul de urbanism/Autorizaţie de construire pentru proiecte care prevăd construcţii, însoţit de Avizul cu recomandări emis de către filiala teritorială a Ordinului Arhitecţilor, care confirmă respectarea arhitecturii specifice locale; - Document care să ateste dreptul de proprietate sau contract de concesiune asupra clădirii pe o perioadă de minimum 10 ani de la depunerea cererii de finanţare; - Document care atestă dreptul de proprietate asupra terenului sau Contract de concesiune pentru terenul pe care va fi amplasată construcţia, pe o perioadă de minimum 10 ani de la depunerea cererii de finanţare; - Avizul eliberat de Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Judeţeană, care să confirme faptul că obiectivul propus spre finanţare face parte din patrimoniul cultural de interes local - grupa B şi că se poate interveni asupra lui; - Expertiza tehnică de specialitate asupra construcţiei existente, inclusiv pentru investiţii de restaurare, consolidare şi conservare a obiectivelor de patrimoniu, întocmită, semnată şi ştampilată de un expert tehnic atestat; - Pentru investiţii de restaurare, consolidare şi conservare a obiectivelor de patrimoniu expertiza tehnică va avea avizul Comisiei zonale a monumentelor istorice (cf. Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice). (sursa: Ghidul solicitantului Măsura 322 http://www.madr.ro/pages/dezvoltare_rurala/ghid_masura_322_update_31.10.2008.pdf)