Proiectul „Patrimoniu deschis“, la Muzeul ASTRA

Complexul Naţional Muzeal (CNM) ASTRA, instituţie de cultură aflată sub tutela Consiliului Judeţean Sibiu, a început derularea proiectului „Patrimoniu deschis. Creşterea accesibilităţii publicului la valorile multi-etnice din patrimoniul Muzeului ASTRA“, semnând la sfârşitul lunii decembrie contractul de implementare cu Ministerul Culturii, Unitatea de Management a Proiectului, în calitate de Operator de program.

Valoarea contractului este de 3.500.054,00 Euro, adică 15.526.589,54 RON, reprezentând o rată de 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Valoarea contribuţiei eligibile nerambursabilă din SEE este de 13.197.601,11 RON, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul naţional este de 2.328.988,43 RON. Durata contractului pentru implementarea proiectului este de 28 de luni, cu începere din 31 decembrie 2013 şi până în 30 aprilie 2016, conform unui comunicat de presă al CNM ASTRA.

Proiectul are în vedere un program cultural complex, inclusiv un parteneriat cu „MiST - Museum of South Trondelag“ din Trondheim, Norvegia, ce prevede consolidarea relaţiilor bilaterale prin cercetări comune privind istoria culturală a minorităţilor etnice, reconstrucţia, conservarea şi restaurarea monumentelor reprezentative din Muzeul în aer liber, dezvoltarea şi promovarea unui circuit expoziţional, sub denumirea Calea minorităţilor etnice şi obţinerea unei accesibilităţi fizice sporite prin realizarea unei clădiri noi în Muzeul în aer liber (pentru Muzeul Civilizaţiei Transilvane, în prezent fără sediu, şi a unei facilită?i moderne de acces în Muzeul în aer liber, ambele cuprinse în Pavilionul Muzeal Multicultural - PaMM), ce va fi situată la intrarea principală în Muzeul din Dumbravă.

Licitaţia pentru realizarea PaMM (Pavilion Muzeal Multicultural) la intrarea principală din Muzeul în aer liber a fost iniţiată, urmând ca deschiderea ofertelor să aibă loc în 24 ianuarie.

În baza acordului dintre statele Spaţiului Economic European (Regatul Norvegiei, Islanda, Principatul Liechtenstein) şi Guvernul României privind implementarea Mecanismului Financiar SEE 2009-2014, Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu a fost desemnat ca beneficiar de proiect predefinit în cadrul Sectorului Prioritar „Conservarea şi revitalizarea patrimoniului cultural şi natural european“, conform biroului de presă al CNM ASTRA.

Program cultural complex

În cadrul unei conferinţe de presă organizată de CNM ASTRA, directorul Valeriu Olaru a arătat că fondurile nerambursabile norvegiene acordate muzeului reprezintă o premieră în România şi, de asemenea, este o recunoaştere a proiectelor desfăşurate până acum de instituţie. Este pentru a doua oară când norvegienii finanţează CNM ASTRA din Sibiu, după ce în 2011 aici au fost construite unele din cele mai moderne laboratoare de restaurare din ţară, cu o finanţare de 3 milioane de euro.

ââProiectul are în vedere un program cultural complex, inclusiv un parteneriat cu âMiST - Museum of South Trondelagâ din Trondheim, Norvegia, ce prevede consolidarea relaţiilor bilaterale prin cercetări comune privind istoria culturală a minorităţilor etnice, reconstrucţia, conservarea şi restaurarea monumentelor reprezentative din Muzeul în aer liber, dezvoltarea şi promovarea unui circuit expoziţional, sub denumirea Calea minorităţilor etnice, şi obţinerea unei accesibilităţi fizice sporite prin realizarea unei clădiri noi în Muzeul în aer liber (pentru Muzeul Civilizaţiei Transilvane, în prezent fără sediu, şi a unei facilităţi moderne de acces în Muzeul în aer liber, ambele cuprinse în Pavilionul Muzeal Multicultural - PaMM), ce va fi situată la intrarea principală în Muzeul din Dumbravăââ, a declarat Valeriu Olaru.

După cum a menţionat directorul CNM ASTRA, instituţia deţine un patrimoniu inestimabil, constând în mii de obiecte care încă nu au fost expuse din cauza lipsei de spaţiu. Cel mai mare muzeu în aer liber din România, Complexul Naţional Muzeal ASTRA va deveni în scurt timp şi cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, după ce va primi de la Consiliul Judeţean Sibiu o suprafaţă de 51 de hectare, ajungând astfel la un total de 141 de hectare.

Astfel, primul Muzeu al Civilizaţiei Transilvane din România, cu o colecţie de 45.000 de obiecte, se va deschide peste doi ani, în CNM ASTRA din Pădurea Dumbrava.

CNM ASTRA la jumătate de secol

Anul trecut s-au împlinit 50 de ani de existenţă, prilej cu care muzeul din Dumbrava Sibiului a organizat o serie manifestări aniversare. De asemenea, ca în fiecare an, muzeul a organizat numeroase evenimente care au devenit tradiţionale pentru public. Conform unui comunicat al biroului de presă al CNM ASTRA, în 2013, au fost, în total, 374.419 de vizitatori. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA (Muzeul în aer liber) a fost cea mai vizitată unitate muzeală în 2013, cu 220.130 vizitatori; din care gratuit sau cu legitimaţii: 93.610.

În Muzeul în aer liber au participat, la slujba de Înviere 6.500 de vizitatori. La „Noaptea Muzeelor“ au fost prezenţi 14.500 vizitatori; la „Zilele Culturii Vâlcene“ - 1.000; la „Ziua Sugarului“ - 1.778; la „Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare“ - 8.850; la Târgul de branduri - 3.742; la Olimpiada Naţională „Meşteşuguri Artistice Tradiţionale“ şi Tabăra pentru Copii şi Tineri cu Dizabilităţi „Fără Limite împreună întru tradiţie“, 4.837 vizitatori. La Muzeul „Franz Binder au fost, în 2013, 10.506 vizitatori, din care gratuit sau cu legitimaţii 5.099; la  Muzeul „Emil Sigerus“, 11.143 vizitatori, din care gratuit sau cu legitimaţii: 2.967; la „Astra“ Film 83.049 de vizitatori. De asemenea, au participat, la activităţile de pedagogie muzeală 11.591 de persoane. Alte evenimente, precum Târgul de jucării, Târgul Olarilor, Festivalul Naţional al Datinilor şi Obiceiurilor, au adunat încă 38.000 de vizitatori.

Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu

Muzeul ASTRA, cea mai importantă instituţie fondată de Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, a fost inaugurat în 19 august 1905. El s-a născut din dorinţa românilor ardeleni de a-şi defini propria identitate etnoculturală, în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar şi pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul şi sud-estul Europei, având ca model muzeele deja constituite ale saşilor, ungurilor şi secuilor.

Cel mai aşteptat eveniment al zilei de 19 august a fost vernisajul „Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale“ care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului „Asociaţiunii“. Momentul a fost considerat de contemporani ca „cea mai splendidă sărbătoare culturală ce au ajuns-o până acum românii din ţările Coroanei ungare“. Au fost prezenţi liderii Asociaţiunii, delegaţii despărţămintelor, conducătorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conaţionali germani, reprezentanţi ai românilor din Bucovina, oaspeţi din România, ziarişti de la principalele publicaţii din România şi din Ardeal, dar mai ales ţărani veniţi într-un număr impresionant de mare pentru a participa la serbările de la Sibiu. În perioada de după unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasă devenind, după Muzeul Brukenthal, cel mai valoros şi important muzeu al Ardealului.

Muzeul în aer liber

Un muzeu în aer liber a fost gândit, la Sibiu, încă din anul 1940 (meritul fiind a lui Romulus Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, în momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, după Dictatul de la Viena), dar proiectul său efemer devenind o realitate, abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director, conform istoricului instituţiei.

După atribuirea terenului necesar pentru organizarea expoziţiei muzeului (prin decretul Primăriei Sibiu, numărul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisă. La şedinţa de lucru din decembrie, 1961, s-a discutat despre profilul viitorului muzeu, care avea să se numească Muzeul Tehnicii Populare şi care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la rândul lor, împărţite în numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vânătorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrării minereurilor etc.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Române a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma să reprezinte ocupaţii, meşteşuguri şi „instalaţii tehnice populare“ de pe întreg teritoriul ţării, grupate pe diversitatea proceselor tradiţionale, pe genuri şi tipologii. În luna august a aceluiaşi an, transferul terenului destinat muzeului a fost aprobat şi de Sfatul Popular al Regiunii Braşov. La 17 octombrie 1967, Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg. Între anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară, acestea egalând, prin numărul exponatelor, monumentele de tehnică populară existente până atunci, muzeu devenind mai complex şi acoperind întreg domeniul civilizaţiei populare tradiţionale, conform site-ului CNM ASTRA.

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale

În 17 februarie 1990, Primăria Municipiului Sibiu a adoptat decizia (aprobată şi de Ministerul Culturii, prin ministrul Andrei Pleşu) înfiinţării Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale din România, ca instituţie de sine stătătoare, cu personalitate juridică proprie, prin desprinderea din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal. La 2 septembrie, acelaşi an, se primea acordul Ministerului Culturii şi al Asociaţiunii „ASTRA“ (preşedinte prof. dr. Dumitru Abrudan), pentru atribuirea muzeului etnografic sibian, a cognomenului „ASTRA“, noua denumire fiind Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA“. În felul acesta s-a recunoscut filiaţia directă şi continuitatea patrimonială şi programatică dintre Muzeul asociaţiunii şi Muzeul ASTRA (redivivus), reconstituindu-se astfel continuitatea celei mai vechi instituţii muzeale a românilor din Transilvania.

În anul 2001, a luat fiinţă Complexul Naţional Muzeal „ASTRA“, cu cea mai vastă structură etnomuzeală din România, tratând, distinct, specificul culturii populare româneşti, săseşti şi a celei a rromilor (în fază de proiect), în cadrul Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale Populare „ASTRA“, Muzeului Civilizaţiei Transilvane „ASTRA“, Muzeului de Etnografie Săsească „Emil Sigerus“, Muzeului Culturii şi Civilizaţiei Rromilor (proiect), iar a popoarelor extraeuropene în cadrul Muzeului de Etnografie Universală „Franz Binder“, conform site-ului CNM ASTRA.

Muzeul cu trei biserici

La Muzeul din Dumbrava Sibiului se află trei biserici din lemn, iar într-una se oficiază şi slujbe religioase. Dacă iniţial s-a gândit un muzeu al tehnicii populare, iar mai apoi al civilizaţiei tradiţionale, nu s-a pus foarte clar accentul pe esenţa civilizaţiei, legată de dimensiunea religioasă a vieţii, în perioada când muzeul era în primii ani de organizare. Apoi, muzeul a încercat să recupereze acest lucru şi a adus trei biserici: două din Ardeal şi una din Oltenia. De asemenea, din loc în loc pot fi găsite şi troiţe. Muzeul ASTRA are şi cea mai mare colecţie de icoane pe sticlă şi pe lemn din ţară, cu peste 3000 de piese inestimabile. Rămâne ca un obiectiv de viitor să se realizeze o expoziţie cu aceste icoane, după cum a menţionat directorul Valeriu Olaru.