Proprietăţile terapeutice ale urzicilor

▲ Urzica este una dintre cele mai vechi plante din flora spontană, care creşte pretutindeni, dar care este mult subapreciată de cei ce o calcă în picioare ▲ Este bine cunoscut faptul că urzica este una dintre cele mai valoroase specii medicinale din grădina Domnului, recomandată în curele alimentare şi terapeutice de primăvară ▲

O cură susţinută de urzici, luate sub diferite forme, are acţiuni favorabile pe o paletă largă de afecţiuni maladive: digestive, genitale, renale, pulmonare, cardiovasculare, reumatismale.

În bolile digestive previne şi combate:

- gastritele hiperacide cauzate de abuzul de tutun şi cafea, ulcerele gastrice şi duodenale, previne cancerul gastric, stimulează secreţiile gastrice, pancreatice şi intestinale;

- hepatite, litiază biliară, ciroză şi ascită;

- atonie digestivă (indigestii), constipaţii uşoare (o linguriţă pulbere de rădăcini luată cu 15 minute înainte de mese), diaree rebele sau provocate în caz de tuberculoză, dizenterie, enterite acute şi cronice;

- combate hemoragiile digestive uşoare (se iau 4-6 linguri cu pulbere de frunze uscate pe zi);

- inhibă dezvoltarea unor agenţi patogeni (Shigella, Pasteurella, Staphilococcus) şi a paraziţilor intestinali.

În afecţiuni renale, preparatele din urzică au eficacitate în:

- calculoză renală, infecţie renală;

- retenţie urinară, uremie (infuzie din frunze, rădăcini de urzică, consumând un litru ceai pe zi în locul apei potabile), reducerea procentului de uree, acid uric şi creatinină;

- cistite, enurezis (incontinenţă urinară);

- prostatită şi hiperplazia benignă a prostatei (tinctură - 20 picături de 3 ori pe zi în cure de 3-4 săptămâni);

- gută cu provocarea diurezei datorită prezenţei flavonoidelor.

Tinctura de urzici dă rezultate bune în caz de arterită

În afecţiunile pulmonare intervine eficient pentru:

- bronşite şi astm bronşic, fluidificarea secreţiilor bronşice (datorită mucilagiilor);

- tuse seacă şi convulsivă, răceli frecvente, dureri de piept;

- pneumonie, năduşeli, hemoptizie, tuberculoză (decoct din rădăcini şi frunze de urzică cu miere şi fagure alb, în cure de 1-2 luni sau pulbere din frunze uscate, luate cu miere în proporţii egale).

În boli cardiovasculare, tinctura de urzici este eficientă în arterite şi ca masaj în zona inimii.

La dereglările de metabolism (diabet zaharat, obezitate) sunt recomandate cure de 3 săptămâni, repetate în cursul anului, folosind amestec de urzici, teci de fasole şi frunze de dud şi nuc.

În reumatism degenerativ şi gutos, poliartroze, lumbago şi sciatică se foloseşte tinctura de urzici (câte 20-30 picături de 3 ori pe zi), în cură de durată.

Pentru revigorarea organismelor debilitate, anemice, rahitice, convalescente şi la sportivii de performanţă este recomandată o cură de 4 săptămâni cu infuzie din frunze de urzici (de 2-3 ori pe zi).

În tratamentele externe, urzicile au efect de cicatrizare a rănilor

Preparatele din urzici au efecte externe deosebit de eficiente în vindecarea rănilor supurânde, varice, ulcere varicoase, gangrene, urticarie, psoriazis, eczeme cronice, arsuri, pecingine, licheni, bătături, unghii friabile şi casante, alergii dermatice, tumori şi cancer de piele.

Se fac băi locale cu infuzie concentrată din frunze şi rădăcini (6-10 linguri la un litru apă clocotită), având efecte cicatrizante şi epitelizante. Se mai pot aplica frunze proaspete strivite cu puţină sare şi cataplasme cu piureu din urzici pentru diverse boli de piele, inclusiv înţepături de albine, viespi şi bondari.

Prin combinare cu tratamente interne, în cure de câteva luni, urzica intervine în osteoporoză prin capacitatea de refacere a cartilajelor subţiate, mai ales la femei după menopauză. Acţiunea se datorează bogăţiei plantelor în vitamine şi săruri minerale, în deosebi cu siliciu.

Tratamentele în stomatite, gingivite, amigdalite, afte, infecţii bucofaringiene, efectuate prin gargară şi clătirea energică a gurii cu infuzie concentrată din frunze, are efecte deosebit de bune datorită acţiunii antimicrobiene, dezodorizante şi cicatrizante.

Şampoanele cu extract de urzică combat mătreaţa

Datorită bogăţiei în clorofile, urzica constituie o materie primă foarte valoroasă în industria cosmetică şi în dermatologie, servind la prepararea de loţiuni şi creme, cu rol de stimulare a refacerii ţesuturilor. Intră în compoziţia pastei de dinţi, a şampoanelor şi în tincturi cu efecte contra căderii părului, favorizând refacerea podoabei capilare pierdute. Este foarte valoros decoctul din 3-5 linguri frunze uscate la un litru apă, la care se adaugă rădăcini de urzică şi de brusture, herba de cimbrişor, flori de lavandă, frunze de mesteacăn şi nuc, conuri de hamei, cu adaus a câteva linguri de oţet. Se introduce în băi săptămânale pe cap pentru întărirea rădăcinii părului, degresarea firului gras şi pentru combaterea alopeciei, seboreei şi a mătreţei.

Acelaşi amestec se utilizează şi în prepararea unei tincturi (100 g plantă la 1 litru alcool 400 care se macerează timp de 8-14 zile). Se fac masaje la rădăcina părului la intervale de 2-3 zile, pentru activarea creşterii, urmate de periaje energice cu o perie aspră pe pielea capului.

Contra mătreţei se spală capul de două ori pe zi cu 250 ml apă, în care se adaugă 1-2 linguri de tinctură, preparată din 60 g rădăcini uscate de urzică, 60 g sovârf la 1 litru alcool 900.

Urzica în alimentaţie

Datorită conţinutului ridicat în substanţe proteice, vitamine şi săruri minerale, urzicile tinere se folosesc, cu mare succes, în cure alimentare de primăvară, timp de minim o lună de zile, sub diferite forme de preparate culinare (salate, supe, ciorbe, mâncăruri cu carne, piure, pilaf, chiftele cu cartofi, umplutură pentru plăcinte, sucuri).

Salatele se prepară numai din urzici, frecate cu sare pentru a nu mai fi vezicante, sau în asociere cu frunze de păpădie şi lăptucă (în părţi egale), cu puţin ulei şi zeamă de lămâie. Se poate pregăti şi o salată de urzici cu ou; 150 g frunze urzici proaspete se spală, se opăresc 5 minute, se scurg, se taie mărunt şi se amestecă cu puţin oţet de mere şi sare, eventual cu 20 g smântână.

Aceste salate au efecte miraculoase de primenire a sângelui, prin curăţire de toxine şi prin revigorarea şi vitaminizarea organismelor anemici şi debilitate la ieşirea din iarnă. Efectul revigorant este datorat stimulării proceselor de producere a globulelor roşii (hematii), a leucocitelor şi a trombocitelor.

Ciorba (borşul) de urzică se prepară prin fierberea urzicilor cu o ceapă tăiată mărunt, morcov, ţelină, albitură şi orez, se adaugă borşul fiert separat şi strecurat. Se potriveşte de sare şi se mai dă în câteva clocote. Se serveşte ca atare sau se drege cu smântână.

Piureul se obţine prin tocare pe un fund de lemn a urzicilor fierte în apă cu sare; se adaugă puţină făină albă şi zeamă în care au fiert, se amestecă bine pe foc şi se serveşte cu hrean ras, ceapă prăjită în ulei (după gust) şi cu mămăligă. Mai frecvent, piureul se prepară cu lapte şi usturoi, întocmai ca cel din spanac şi se serveşte cu ouă-ochiuri, crochete sau frigănele. Consumul zilnic de piureu are efecte favorabile în stimularea poftei de mâncare, prin acţiuni directe asupra declanşării secreţiilor gastrice, hepatice, pancreatice şi intestinale.

Budinca de urzici se prepară din piureul răcorit care se amestecă cu 3 gălbenuşuri de ou; se mestecă continuu şi se adaugă albuşurile bătute spumă (eventual şi puţină şuncă tăiată în cuburi mici). Se potriveşte de sare şi se toarnă compoziţia într-o formă de budincă unsă cu ulei sau unt. Se ţine la cuptor 40-50 minute într-un vas cu apă (baie marină) şi se răstoarnă pe farfurie, adăugând puţină brânză rasă.

Plăcinta cu urzici se prepară din urzici fierte şi tocate mărunt, amestecate cu unt, brânză telemea, sare, piper şi ouă fierte tari şi zdrobite; compoziţia se aşează pe foi de aluat, se rulează şi se pun la cuptor într-o tavă unsă.

Sucul de frunze se obţine prin presare puternică sau la mixer. Se diluează de 5 ori cu apă şi se bea zilnic o cantitate de 100-500 ml, dimineaţa pe stomacul gol şi cu 30 minute înainte de mese, într-o cură de 3-4 săptămâni. Are efecte diuretice în boli de rinichi şi de vezică urinară, elimină excesul de acid uric din sânge şi are eficienţă evidentă în hemoragii uterine sau nazale (câte 200 ml înainte de mesele principale), hemoptizii pulmonare, diabet zaharat (cure prelungite cu câte 500 ml zilnic, fracţionat în reprize), cancere şi în prevenirea formării tumorilor maligne etc.

Maceratul în vin din 50 g seminţe de urzică la 1 litru vin roşu, se serveşte câte o linguriţă înainte de mese, fiind un bun fitogeriatric, tonifiant şi revigorant la persoanele în vârstă.