Prunele, „medicament“ de sezon

În multe zone din ţară prunele constituie fructele foarte mult aşteptate să fie consumate pentru gustul lor aromat, dulce. În scopuri terapeutice şi alimentare sunt folosite atât fructele proaspete, afumate şi uscate, precum şi diferite produse prelucrate casnic sau industrial.

Dintre proprietăţile terapeutice ale fructelor, cele mai importante sunt laxative, decongestive hepatice, dezintoxicante, dezinfectante, diuretice, fortifiante, energizante, stimulente nervos şi regenerante pentru sistemul nervos. La nivelul aparatului digestiv intervine în: r constipaţii cronice, gastrite hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale, steatoză hepatică, hepatită cronică, ciroză hepatică, dischinezie biliară, colecistite, splenomegalie, intoxicaţii alimentare, paraziţi intestinali, reglarea tranzitului intestinal. În afecţiunile cardiovasculare prezintă efecte în: r ateroscleroză, hipertensiune arterială, reducerea colesterolului rău (LDL) depus în interiorul arterelor cerebrale, tromboflebite, acţionând prin blocarea formării cheagurilor în vasele sanguine, creşterea nivelului hemoglobinei la persoanele anemice. În sistemul nervos intervine în: r stări depresive, astenie psihică, surmenaj, stări de oboseală, fortificarea sistemului nervos prin prezenţa potasiului şi regenerarea nervilor degradaţi. Alte afecţiuni în care exercită efecte benefice sunt: - boli renale şi menopauză; - cancere; - reumatism şi gută; - obezitate şi celulită; - hemoroizi şi fistule anale; - scăderea stărilor febrile în inflamaţiile gâtului. Forme de utilizare Fructele proaspete (8-20 de prune), consumate împreună cu pâine neagră sau intermediară, în special dimineaţa, pe stomacul gol, sau la începutul meselor, au efecte laxative în combaterea constipaţiei. În cure de 3 zile pe săptămână se începe cu 3-4 fructe pe zi şi se ajunge la 8-10 fructe. Introduse în regimul alimentar hiposodat, prunele au efecte bune la bolnavii de gută şi nefrite. Fructele uscate, cu valoare energetică ridicată, sunt recomandate la copiii anemici, adolescenţi în creştere, sportivi şi persoane care depun eforturi fizice mari. O cură cu câte 10-12 fructe pe zi are multiple efecte: - decongestionarea ficatului, dispariţia balonărilor, tratarea dispepsiilor cronice, refacerea vigorii stomacului şi a intestinelor, îndepărtarea mirosului fetid şi stimularea poftei de mâncare; - potolirea setei şi dezintoxicarea rinichilor; - reducerea riscului accidentelor vasculare cerebrale prin reducerea nivelului colesterolului care formează plachete pe suprafaţa internă a arterelor şi venelor; - prevenirea cancerului de colon; - întărirea sistemului nervos la persoane surmenate. Fiind foarte concentrate în zaharuri, se digeră greu şi de aceea se recomandă să fie bine mestecate. Persoanele diabetice nu au voie să consume prune proaspete şi, mai ales, prunele uscate, întrucât apare pericolul creşterii glicemiei din sânge. Magiunul din prune, la care s-au scos sâmburii, se prepară fără zahăr şi se fierb până la consistenţa dorită. Dulceaţa de prune se prepară din fructe brumării care se opăresc cu apă fierbinte şi se înlătură sâmburii şi pieliţele. Prunele se pun în apă de var pentru a se întări, se clătesc bine în mai multe ape, se adaugă 1 kg zahăr la 80 fructe şi se lasă în repaus 12 ore, apoi se fierbe la foc redus până se leagă bine şi, în final, se adaugă câteva felii de lămâie pentru aromatizare. Prunele constituie un bun decongestionant al ficatului Sucul de prune, consumat câte un pahar înainte de mesele principale, are gust plăcut şi evidente calităţi nutritive, energetice, diuretice şi laxative. Acţiuni imediate se constată în decongestionarea ficatului steatozic, constipaţii rebele, tratarea hemoroizilor, ateroscleroză, reumatism, astenie nervoasă, regenerarea nervilor şi îngrijirea tenurilor grase, cu pori dilataţi. Siropul de prune (100 g fructe fără sâmburi se macerează 24 ore în 150 ml alcool 600 la care se adaugă 330 ml apă şi 770 g zahăr) se lasă la macerat în continuare şi se consumă câte o linguriţă pentru efectele diuretice, laxative şi emoliente în constipaţie. Oţetul de prune se obţine prin fermentarea fructelor bine coapte şi se foloseşte la frecţii şi comprese împotriva răcelilor, junghiurilor, indigestii şi dureri de cap. Decoct din prune uscate din care se consumă zeama dimineaţa şi fructele seara în cazul inflamaţiilor splinei şi congestiei ficatului. Macerat la rece din 200 g prune uscate (nu afumate) ţinute în apă timp de 3-4 ore care se consumă seara pentru combaterea constipaţiei. Infuzie dintr-o prună proaspătă şi o smochină la 100 ml apă se dă zilnic la copiii nervoşi şi la cei cu constipaţie cronică. Mască cromatică astringentă, preparată din 5-6 prune zdrobite, care se lasă pe faţă timp de 20 de minute pentru tenurile grase, cu pori dilataţi.