Putin se opune dezmembrării Serbiei de dragul României

▲ La Summitul UE - Rusia se negociază viitorul Kosovo de pe poziţii de forţă ▲ Preşedintele Putin atenţionează că independenţa provinciei ar fi un precedent periculos pentru Europa ▲ La Bucureşti, Funar propune: „1.000 de euro pentru fiecare ungur plecat din ţară“ ▲

Disputa dintre UE şi Rusia cu privire la soarta provinciei Kosovo este tot mai dură. Preşedintele Vladimir Putin (foto) avertizează că separarea Kosovo de Serbia ar deveni un precedent periculos pentru problemele interetnice din România, Belgia sau Spania. „Ceva probleme în România?“ În prima zi a participării sale la summitul UE - Rusia de la Lisabona, liderul de la Moscova a declarat că diferendul Kosovo trebuie tratat pe baza principiilor dreptului internaţional, apărând integritatea teritorială a unui stat. „Aveţi puţine probleme în Spania? Aveţi puţine probleme în Belgia? Puţine probleme pot să apară în România sau în întreaga regiune balcanică?“, a întrebat retoric liderul de la Kremlin, adăugând: „La ce bun să punem sub semnul întrebării temeiurile dreptului internaţional, alimentând în acest fel tendinţele separatismului în Europa şi în întregul spaţiu postsovietic?“. Agenţia Novâi Reghion, citând o sursă apropiată liderului de la Kremlin, a precizat că Putin s-a referit, în cazul Spaniei, la separatismul basc, iar în cazul României, la ungurii din Transilvania şi minoritatea bulgară din România, iar vorbind de Belgia i-a avut în vedere pe flamanzi. Rusia, apărătoarea Europei? Dincolo de aluziile privind posibile tulburări etnice, Putin pretinde că vrea binele continentului. „Rusia apără într-o măsură mai mare interesele europene decât europenii înşişi“, a declarat preşedintele rus la Lisabona. Publicaţia rusă de afaceri „Kommersant“ comentează că această tactică a mai fost folosită de Moscova. De pildă, cu un an în urmă, la summitul UE - Rusia de la Helsinki, explicând motivele instituirii embargoului rusesc la importurile de carne poloneză, Putin a declarat că, în acest fel, „Rusia salvează Europa de produsele de proastă calitate“. Liderii europeni recunosc divergenţele profunde cu Rusia pe marginea rezolvării crizei din Kosovo, dar mai speră în puterea diplomaţiei. Pe de altă parte, albanezii kosovari sunt tot mai nerăbdători să obţină independenţa de Serbia. La rândul său, guvernul de la Belgrad se declară gata să-şi apere integritatea teritorială, acest lucru sporind tensiunea în regiune. PRM vrea legi antimaghiare Deşi subiectul relaţiilor interetnice este unul sensibil în aceste zile, PRM s-a gândit că este momentul să vină cu cereri mai puţin obişnuite. Astfel, senatorul Gheorghe Funar a introdus un proiect de lege privind acordarea unei prime de 1.000 de euro maghiarilor care doresc să plece definitiv în Ungaria. „Am ţinut cont de dorinţa de descălecare a unora dintre cetăţenii României de etnie maghiară, care nu recunosc Marea Unire şi statul naţional unitar român. Ei sunt ajutaţi să părăsească definitiv România şi să se stabilească în ţara mamă“, a spus senatorul PRM. În replică, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Ferenc Csaba, a amintit că, atunci când s-a semnat actul Marii Unirii, a existat şi o secţiune distinctă referitoare la minorităţi, prin care li se recunoştea dreptul la propria identitate şi la studiu în limba maternă. Asztalos a apreciat că iniţiativa lui Funar este anticonstituţională şi încalcă libertaţile fundamentale ale omului.