Puțină geografie
Să fim sinceri: cât de bine cunoșteam harta Ucrainei înainte de 24 februarie 2022? Cât de bine știam, cei mai mulți dintre noi, cum arată Kievul, Odesa, Harkov, Mariupol? Știam oare că Ucraina este pe locul 1 în Europa la rezerve de uraniu și pe poziții similare, continental sau chiar mondial, la titan, mangan, fier, mercur etc.? Că este cel mai mare exportator european de floarea-soarelui și uleiul obținut din ea, că are cea mai mare suprafață de teren arabil, că e pe locul doi în lume la producția de orz, pe 1 în Europa la cea de amoniac și că e cel mai mare exportator de fier din lume?
Bine, dar ar fi trebuit să știm? Aș zice că da...
Mai ales că ne este vecină! Și au fost atâtea subiecte fierbinți legate de Ucraina, atât în istoria rcentă, cât și în cea mai îndepărtată, toate privindu-ne și pe noi, direct sau indirect.
Ce să mai zicem de Tuvalu, Niue, Montserrat sau Kiribati, state despre care am aflat doar dacă am avut curiozitatea să privim și în partea de jos a tabelului Worldometers dedicat pandemiei COVID-19. În paranteză fie spus, în Saint Helena au fost, până azi, doar două cazuri, poate o luăm în calcul la destinații de vacanță...
Am ironizat toți, de-a lungul anilor, americanii care, conform unor sondaje sau interviuri stradale, habar n-au pe unde vine România și, când ajung cine știe cum pe-aici, prin Capitala noastră, zic că s-au simțit bine „in Budapest”. Dar noi cât știm despre țările care sunt față de România, ca nivel de dezvoltare, cât e România față de SUA?
Așadar, cam ce-ar trebui să știm? Cu siguranță nimeni nu poate pretinde ca un om care nu e profesor de geografie, nici cercetător în acest domeniu, nici diplomat să știe care e producția de zahăr a Cubei, ce suprafață are Anguilla sau care e populația Insulelor Falkland/Malvine - chiar dacă acolo a fost tevatură mare în timpul vieții noastre.
Un om obișnuit, însă, trebuie să aibă idee pe ce lume trăiește. În anii 1970 americanii au trăit, după un film și după incidentul care a copiat uimitor filmul, spaima „sindromului chinezesc”: dacă miezul unui reactor american s-ar topi, el ar găuri scoarța Pământului și ar crea un tunel prin toată planeta, până în China!! Să trecem peste detaliile nuclear-geologice - mica problemă este că nici un punct de pe suprafața Statelor Unite nu-și are diametralul opus în China... După cum nici noi, deși spunem că Australia e la antipozi, nu putem ajunge acolo săpând în linie dreaptă. Cum doar 30% din suprafața Pământului e pe uscat, o foarte mică parte din acesta își are antipozii tot pe uscat, marea majoritate fiind în apă.
A avea idee pe ce lume trăiești înseamnă și să știi măcar ordinul de mărime al numărului de state. Sunt 195 și fiecare ar merita să știm câte ceva despre el – măcar cam pe unde se află.
Oceanele, continentele, măcar câteva mări, lanțurile principale de munți, cei mai importanți vulcani activi, ce lungime are Ecuatorul, ce-nseamnă longitudine și latitudine, câteva mari lacuri, cele mai mari fluvii - iată câteva lucruri pe care ar fi normal să le știm, indiferent ce profesie și ce preocupări avem.
Asta pentru întreaga lume. Pentru continentul nostru cred că ar fi normal să putem numi orice capitală, să cunoaștem măcar câte o personalitate (culturală, sportivă, științifică etc.) și să știm că președintele Norvegiei n-a făcut nimic, întrucât nu există...