Răspundem cititorilor: Nu hrăniţi copilul cu alimente iritante, dacă are gastrită catarală

Iolanda F., Slatina: „Ce regim alimentar este recomandat în gastrita catarală la copil? Ce alte tipuri de gastrite mai sunt specifice acestei vârste?“

Dr. Doina Dumitriu, medic de familie: Gastrita acută catarală apare, de obicei, în cursul unor boli infecţioase sau infecto-contagioase sau ca o consecinţă a nerespectării igienei alimentare, cum ar fi: ingestia de cantităţi prea mari de alimente, alimente greu digerabile (grăsimi, dulciuri concentrate, condimente), alimente ingerate prea reci sau prea calde, alimente alterate sau infectate. În gastrita acută catarală simptomele digestive se traduc prin lipsa poftei de mâncare, dureri epigastrice accentuate de alimentaţie, greţuri, vărsături. Copilul prezintă o stare generală alterată cu cefalee şi uneori simptomele unui sindrom infecţios. În acest context simptomatic prezentarea la medic este obligatorie, deoarece complicaţiile posibile sunt sindromul de deshidratare acută, hemoragia digestivă superioară. Tratamentul medical urmăreşte vindecarea afecţiunii sau infecto-contagioase, punerea stomacului în repaus, prin administrarea de regim alimentar adecvat şi corectarea igienei alimentare. Timp de 1-2 zile, regimul alimentar iniţial va fi cel hidric, reprezentat de ceaiuri (muşeţel, tei, mentă), urmat de administrarea treptată de supă de zarzavat cu orez, brânză de vaci proaspătă, lapte, pâine albă, veche de două zile, mere coapte, carne fiartă, care se menţine aproximativ 5-6 zile, după care se trece treptat la un regim alimentar adecvat vârstei, cu excepţia alimentelor iritante (condimente, prăjeli, sosuri, cafea, dulciuri concentrate, grăsimi animale), pe o perioadă de încă 7-14 zile. Când gastrita acută catarală apare în urma unor greşeli alimentare se procedează la corectarea acestora. La copil, gastrita poate îmbrăca diverse forme, în funcţie de cauza producerii. Una dintre cele mai frecvente forme ale bolii la copil este gastrita acută corozivă, care apare după ingestia accidentală sau voluntară a unor substanţe chimice, determinând eroziuni, urmate de cicatrici sau chiar perforaţii gastrice. În astfel de situaţii, prezentarea la medic este obligatorie, deoarece complicaţiile posibile nu sunt de neglijat (hemoragia digestivă superioară, perforaţie cu peritonită, septicemie). Un alt tip de gastrită întâlnită la copil este gastrita acută medicamentoasă, cu o incidenţă destul de mare în ultimii ani, din cauza înmulţirii excesive a medicamentelor şi utilizării lor în mod abuziv. Nu trebuie omisă nici gastrita acută alergică, care apare în urma impactului mucoasei gastrice cu alergeni alimentari şi mai puţin cu cei chimici. Copilul prezintă dureri abdominale, greţuri, vărsături, modificarea tranzitului intestinal, în contextul unor manifestări alergice (urticarie, astm bronşic).