Răspunsuri duhovniceşti: Folosul Sfintei Împărtăşanii şi al Aghezmei depinde de credinţa noastră şi de voia lui Dumnezeu

Cum să ne vindecăm de bolile şi slăbiciunile noastre?

Începutul vindecării şi al izbăvirii sufletului de orice slăbiciune duhovnicească este taina mărturisirii. Vindecarea se continuă după mărturisire prin lupta duhovnicească. Şi când se va încheia? Când patima va deveni scârboasă şi va înceta să atragă sufletul. Cât timp procesul vindecării se află în desfăşurare, harul şi mila lui Dumnezeu îl acoperă protector pe creştinul nevoitor, cu toate că acesta primeşte răni de la vrăjmaşi, cade şi se ridică. Doar când cade şi nu se înalţă, adică atunci când se prăvăleşte în păcat, mila dumnezeiască cedează. Deci aţi căzut şi v-aţi ridicat, aţi apucat din nou armele şi aţi continuat confruntarea cu vrăjmaşul? Nu deznădăjduiţi! Domnul este lângă voi. Sfânta Împărtăşanie şi Agheazma au, fără îndoială, putere tămăduitoare. Acestea vindecă nu numai sufletul, dar şi trupul. De altfel, în orice situaţie, folosul lor depinde de credinţa noastră şi de voia lui Dumnezeu. În tot cazul, nu este rău să folosim şi medicamente pentru vindecarea noastră. Desigur, acestea sunt mjloace omeneşti, dar şi în ele există lucrarea vindecătoare a lui Dumnezeu, pentru că ele constituie darurile Lui pentru neamul nostru omenesc. Aşadar, cele dumnezeieşti şi cele omeneşti se întrepătrund. Darurile dumnezeieşti ne sunt oferite prin mijloace omeneşti. (Sfântul Teofan Zăvorâtul, Călăuzire către viaţa duhovnicească)