Răspunsuri duhovniceşti: Împărtăşania este esenţială creştinului

Părinte, cum e posibil să se împărtăşească prin Sfânta Taină a Euharistiei cu acelaşi Hristos toţi creştinii de pretutindeni?

Sfânta Euharistie este o împărtăşire reală de Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos. Noi primim la Sfânta Împărtăşanie pe Hristos Cel adevărat. Cel pe care L-a purtat Fecioara Maria în pântece, în braţe, Cel care S-a răstignit, a Înviat şi S-a Înălţat la Ceruri. Toţi credincioşii din întreaga lume care se împărtăşesc în momente diferite, în locuri diferite, din potire diferite, toţi primesc pe acelaşi Hristos, neschimbat, neîmpărţit şi nesfârşit. Împărtăşirea noastră devine posibilă doar prin Duhul Sfânt care se pogoară prefăcând pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Mântuitorului. În rugăciunile dinainte de Sfânta Împărtaşanie există câteva lucruri esenţiale care ne relevă ce înseamnă Sfânta Împărtăşanie şi care este marea importanţă a apropierii noastre de ea. După cum am spus, noi ne împărtăşim de Trupul şi Sângele Mântuitorului Hristos, de întregul Trup al Mântuitorului şi nu doar de un mădular al Lui, doar de trup sau doar de sânge. Odinioară la picioarele Mântuitorului Hristos au căzut Maria-Magdalena şi alte femei mironosiţe şi I-au cuprins picioarele şi s-au bucurat de acea părtăşire că L-au atins pe Mântuitorul Hristos. Chiar şi înainte de Înviere când s-au atins unii de Mântuitorul Hristos au dobândit o vindecare, a ieşit din El o putere şi această împărtăşire i-a făcut pe ei fericiţi. Şi după ei iată că şi noi am primit acest dar mare şi mult mai presus decât o simplă atingere de trupul Mântuitorului, este o împărtăşire de întregul Hristos care întotdeauna Acelaşi este, se împărtăşeşte tuturor şi niciodată nu se sfârşeşte. Pentru că se împărtăşeşte prin Duhul Sfânt, fiind o taină pe care niciodată nu o vom putea dezlega, suntem conştienţi că nu mâncăm doar o amintire a unor daruri sau a unui trup, ci chiar în acel moment gustăm, ne atingem şi chiar Îl luăm în trupul nostru pe întregul Hristos prin Duhul Sfânt. Cum resimt credincioşii necesitatea împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Mântuitorului? Sfânta Euharistie este o condiţie esenţială în viaţa oamenilor, fără de care ne putem pierde mântuirea. Un om odată botezat devine mădular viu al Bisericii lui Hristos, mădular din Trupul lui Hristos. Pentru a-şi păstra această calitate de mădular viu, Împărtăşania este o condiţie esenţială în viaţa oricărui creştin. Iar participarea la această Sfântă Taină este un act atât de important, încât necesită o pregătire sufletească şi trupească prealabilă şi o implicare responsabilă din partea fiecărui credincios. Adică nu e de ajuns să participăm fizic prin luarea Sfântului Trup şi Sânge în trupul nostru, ci să simţim, să trăim această unire reală în chip duhovnicesc cu Hristos cel adevărat. Necesitatea împărtăşirii rezultă şi din faptul că fiecare om doreşte fericirea, iar fericirea departe de Dumnezeu nu există. Împărtăşania tocmai asta şi înseamnă că se uneşte omul cu Dumnezeu, în chip duhovnicesc, prin Trupul şi Sângele Domnului, pe care le ia în cadrul Sfintei Liturghii. Cu siguranţă, atunci când omul va înţelege că departe de Hristos nu poate găsi fericirea, liniştea, bucuria şi pacea, va alerga la Dumnezeu, iar pe Dumnezeu îl va găsi în Biserică prin împărtăşirea cu Sfintele Taine. Nu au fost puţine cazuri în care unii creştini intrând în biserică după mult timp de rătăcire sufletească au dobândit o linişte şi au simţit această necesitate a spovedaniei, a îndreptării şi mai ales a împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Mântuitorului, şi mai apoi au avut parte bineînţeles de o viaţă mai liniştită.